România - parteneră a Triplei Alianțe

Cuprins referat Cum descarc?

INTRODUCERE 3
CONTEXTUL, CAUZELE SI PREMISELE ADERARII ROMANIEI LA TRIPLA ALIANTA 4
TRATATUL DE ADERARE A ROMANIEI LA TRIPLA ALIANTA 13
INCHEIERE 19
BIBLIOGRAFIE 20

Extras din referat Cum descarc?

INTRODUCERE
Cucerirea independentei de stat, in urma razboiului ruso-turc din 1877-1878, i-a permis Romaniei sa devina subiect al relatiilor internationale si i-a conferit posibilitati sporite de afirmare in politica externa. Dupa 1878, Romania a urmarit 3 obiective principale de politica externa, acestea fiind formulate in memoriul prezentat de Mihail Kogalniceanu la 19 iunie/1 iulie 1878 in cadrul Congresului de la Berlin: mentinerea integritatii teritoriale; recunoasterea si consolidarea independentei; declararea neutralitatii sale.
Pornind de aici, diplomatia romana a trebuit sa aiba in vedere intregul context al relatiilor internationale. Or, tocmai dupa 1878 acestea au capatat o intensitate deosebita, ca urmare a intereselor divergente ale marilor puteri, ce s-au reflectat in 
constituirea celor doua blocuri politico-militare : Tripla Alianta (Germania, Austro-Ungaria si Italia, 1882) si Antanta (Marea Britanie, Rusia si Franta, 1907). 
In noile conditii diplomatice, clasa politica romaneaca a constientizat necesitatea patronajului unei puteri sau afilierea la un sistem de alianta, fiind convinsa ca doar in asa mod se putea face fata presiunilor din exterior si asigura realizarea intereselor nationale. Pe de alta parte, si marile puteri erau constiente de pozitia strategica a Romaniei, care devenise cel mai puternic stat din Sud-Estul Europei. Chiar daca importante teritorii locuite de romani erau in afara granitelor sale, Romania avea o suprafata si o populatie mai mare decat statele de la sud de Dunare, iar faptul ca statul roman se invecina, in acelasi timp cu doua mari imperii (Austro-Ungar si Tarist), aflate in tabere ostile, constituie un argument in plus ce explica eforturile marilor puteri de a atrage sau de a pastra diplomatia romana de partea uneia sau alteia.
Prin prezentul referat, mi-am propus drept scop:
-  Sa identific contextul, cauzele si premisele ce au stat la baza deciziei Romaniei de a deveni aliat al Triplei Aliante;
-  Sa analizez Tratatul de aderare a Romaniei la Tripla Alianta, reactia ce a produs-o si impactul pe care l-a avut asupra evolutiei statului roman.
CONTEXTUL, CAUZELE SI PREMISELE
ADERARII ROMANIEI LA TRIPLA ALIANTA
Primii cinci ani de dupa proclamarea independentei au constituit, din punctul de vedere al raporturilor internationale, o experienta dura pentru Romania, care s-a lovit de importante dificultati generate de marile puteri ce au demonstrat ca nu intentioneaza sa trateze Romania pe picior de egalitate. In cadrul Congresului de la Berlin din 1878, recunoasterea independentei statului roman a fost conditionata de aplicarea de catre acesta a doua articole ale tratatului de la Berlin: 44 si 45 -  care prevedeau acordarea drepturilor politice si civile tuturor locuitorilor Romaniei, indiferent de credintele religioase; admiterea in functii publice; libertatea tuturor cultelor; si respectiv infaptuirea schimburilor teritoriale cerute de Rusia. La aceste prevederi, cancelarul german Otto von Bismarck a mai adaugat o conditie, neexistenta in tratat si anume rascumpararea de catre Romania a cailor ferate romane, construite de consortiul Strousberg si preluate, dupa falimentul acestuia, de grupul bancar Bleichroder -  Hansemann. Desi a fost indeplinita pana in 1880, aceasta ultima conditie a fost cea mai grea pentru Romania deoarece rascumpararea cailor ferate s-a facut in conditii extrem de grele pentru statul roman: suma care trebuia platita depasea de peste 3 ori capitalul investit de actionarii straini si asigura acestora beneficii uriase intr-o afacere falimentara. 
O atitudine asemanatoare din partea marilor puteri, Romania a intalnit si la proclamarea Regatului, in 1881, care avea o semnificatie tripla: consolida pozitia monarhiei, stimula lupta pentru desavarsirea unitatii statale romanesti si asigura un prestigiu sporit in exterior. Si aici au fost formulate unele obiectii, cea mai interesanta fiind ridicata de Giers, ministrul rus de Externe, care s-a aratat nemultumit de faptul ca Romania tolereaza pe teritoriul sau activitatea unor revolutionari rusi si a conditionat recunoasterea Regatului de dovada ca guvernul roman ,,stia sa-si apere vecinii de revolutie", ceea ce insemna adoptarea unei legi care viza impiedicarea activitatii revolutionare a emigrantilor, lege ce a fost primita cu satisfactie nu doar la Sankt-Petersburg, ci si la Berlin si Viena.

Fisiere in arhiva (1):

 Romania - partenera a Triplei Aliante.docx

Bibliografie

1. Academia Romana (coordonator Gheorghe Platon), Istoria romanilor. Volumul VII. Tom II. De la independenta la Marea Unire (1878-1918), Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003, 692 p. 
2. Gheorghe Nicolar Cazan, Serban Radulescu-Zonar, Romania si Tripla Alianta, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979, 442 p.
3. Ioan Scurtu, Istoria Romanilor in timpul celor patru regi (1866-1947). Volumul I: Carol I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2004, 244 p.
4. Mihai Barbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Serban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998, 612 p.