România în al Doilea Război Mondial

Dupa o perioada de neutralitate de mai bine de un an (in decursul careia Regatul Romaniei a permis evacuarea guvernului, tezaurului si fortelor poloneze spre Egiptul britanic, dar a pierdut importante teritorii in profitul aliatilor de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria si Bulgaria), Romania isi schimba aliantele odata cu sosirea la putere a lui Ion Antonescu. Se aliaza cu Puterile Axei in octombrie 1940 si intra in razboi de partea acestora in iunie 1941, in scopul de a recupera macar teritoriile rapite de URSS : Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Hertei. Dupa trei ani si doua luni de campanii militare impotriva URSS, care duc armata romana pana in stepa din nordul Caucazului si inapoi, la data de 23 august 1944, armata sovietica fiind deja in Moldova de nord inca din luna martie, Regele Mihai isi da acordul pentru inlaturarea prin forta a maresalului Antonescu daca acesta va refuza semnarea armistitiului cu Natiunile Unite. in urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit si l-a arestat, iar Romania a trecut de partea Aliatilor. Participarea Romaniei la cel de-al doilea razboi mondial s-a caracterizat asadar prin doua campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei, pierduta, si cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei, castigata. La incheierea razboiului, pe planul diplomatic doar participarea de partea Axei a fost luata in cont, si Romania a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat dusman invins.

Anii dinaintea razboiului

Pana in 1938, forma de guvernamant romana a fost acea de monarhie constitutionala parlamentara. Principalele partide erau Partidul National taranesc, Partidul National Liberal, Partidul National Crestin, ,,Frontul Roman" si alte grupari mai mici dar mai radicale, care nu sovaiau sa foloseasca violenta si luptau impotriva democratiei parlamentare : ,,legionarii" si comunistii. Tulburarile politice si economice din perioada urmatoare Primului Razboi Mondial favorizau dezordinea politica, precum si aceste grupari radicale. Dezordinea politica din Romania anilor 1928-1938 s-a exprimat prin schimbarea a 25 de guverne intr-un deceniu. Constitutia din 1923 ii dadea regelui posibilitatea de a dizolva parlamentul si de a organiza alegeri anticipate.

Dictatura regala a lui Carol al II-lea a fost instaurata ca o reactie in fata acestor tulburari, la 11 februarie 1938, prin instalarea unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea. Constitutia a fost abrogata si inlocuita cu una noua intrata in vigoare la 27 februarie, prin care toate puterile erau concentrate in mana regelui, iar parlamentul avea doar rolul de institutie auxiliara legislativa. Printr-un decret lege, toate partidele politice parlamentare au fost regrupate intr-un Front al Renasterii Nationale, din care legionarii si comunistii erau exclusi. S-a format si un consiliu de coroana, care avea insa un caracter consultativ. in acelasi timp cu masurile luate pentru instaurarea si consolidarea dictaturii regale au fost arestati si o serie de lideri legionari, dintre care mai apoi, 13 au fost executati din ordinul regelui la 30 noiembrie 1938. Printre acestia s-a aflat si seful legionarilor Corneliu Zelea Codreanu

O data cu declansarea razboiului si cu prabusirea Frantei, care garantase frontierele Romaniei prin conventia de la 23 august 1939, integritatea regatului Romaniei era pusa in primejdie din exterior de revendicarile sovietice, ungare si bulgare, sustinute de Germania si Italia, si din interior de miscarile nationaliste ale minoritatilor conlocuitoare si de gruparile politice extremiste printre care partidul nazist al (Sasi)lor, condus de Andreas Schmidt. Carol al II-lea formeaza atunci, la 22 iunie 1940 Partidul Natiunii, un partid unic in fruntea caruia se aseaza el insusi. Acest regim politic, dictatorial, antifascist si anticomunist, nationalist si crestin, este denumit carlist. Durata sa va fi scurta, sub patru luni : nici tulburarile si asasinatele politice nu inceteaza (dimpotriva), nici integritatea teritoriala nu este pastrata (prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova si Dictatul de la Viena Romania pierde peste o treime din teritoriu si peste un sfert din populatie). Criza regimului "carlist" se incheie prin abdicarea regelui la 6 septembrie 1940

inceputul celui de Al Doilea Razboi Mondial

Pe 23 august 1939 Germania nazista si Uniunea Sovietica au semnat pactul Hitler-Stalin, al carui protocol secret prevedea impartirea Poloniei si Romaniei intre cele doua puteri totalitare. in Romania, URSS revendica Bucovina de Nord si Basarabia. in septembrie, Polonia este invadata si impartita conform pactului. Romania a ramas oficial o tara neutra, dar a adapostit refugiatii polonezi si mai ales a transportat armata, guvernul si tezaurul bancii poloneze de la frontiera din Bucovina pana in teritoriul britanic (Alexandria din Egipt) prin caile ferate, soselele si porturile romanesti de la Marea Neagra, multumita mobilizarii CFR, SMR si LARES.

in 1940, ca urmare a ultimatumului date de Uniunea Sovietica, Romania a fost nevoita in iunie 1940 sa evacueze si cedeze Basarabia si Bucovina de Nord. Pe langa aceste teritorii, a mai fost rapit si tinutul Herta care nu facea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia, si nu fusese revendicat de URSS. Evacuarea armatei si administratiei romane a fost insotita de actiuni antiromanesti ale sovieticilor si grupurilor de comunisti evrei civili (jafuri, ucideri, violuri). Doua treimi din Basarabia au fost alipite unei mici republici sovietice autonome pre-existente, formand Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, restul fiind anexate Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Ocupatia sovietica a desfasurat o campanie de distrugere a fiintei nationale romanesti prin deportari in masa si prin interzicerea valorilor romanesti.

Instalat la 4 iulie 1940 in speranta de a castiga bunavointa Germaniei hitleriste, guvernul Ion Gigurtu a introdus o legislatie antisemita dupa modelul german, potrivit cu ideologia de extrema dreapta care il calauzea. El insa nu a reusit sa obtina sprijinul Germaniei, deoarece aceasta ii sprijinea pe cei care pierdusera primul razboi mondial si care solicitau din ce in ce mai tare revizuirea granitelor. Astfel ca, la 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, puterile Axei au fortat Romania sa cedeze Ungariei jumatate din Transilvania. Zona respectiva a fost cunoscuta de atunci drept ,,Transilvania de Nord", pentru a fi deosebita de ,,Transilvania de Sud", care a ramas sub guvernarea romaneasca. Pe 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, ,,Cadrilaterul" (partea sudica a Dobrogei) a fost cedata Bulgariei.

Venirea la putere a lui Antonescu

in septembrie 1940, Ion Antonescu a fost numit prin Decret Regal de Carol al II-lea prim-ministru, insarcinat cu formarea unui guvern de uniune nationala. Generalul Antonescu le-a propus taranistilor si liberalilor sa colaboreze la guvernare insa acestia au refuzat. Dupa abdicarea lui Carol al II-lea, la cererea lui Antonescu, cele doua partide au refuzat in continuare sa se implice in mod direct prin liderii lor, desemnand doar niste ,,specialisti" din randurile propriilor membri, pentru a ,,sfatui" guvernul format de Antonescu. in urma refuzului celor doua partide istorice de a intra la guvernare, Ion Antonescu a format guvernul din apropiati ai sai, militari si civili, si din legionari condusi in acel moment de Horia Sima, la care s-au adaugat si consilierii desemnati de celelalte partide politice. Prin decretul semnat de catre regele Mihai I, Romania a fost declarata ,,Stat National Legionar".

Steaua lui David: potrivit marturiei lui Raoul sorban, onorat cu distinctiile de ,,Drept intre popoare" si ,,Cetatean de Onoare al Israelului", au existat in Romania legi discriminatorii elaborate sub presiunea nazista, insa multe dintre prevederile legilor nu au fost aplicate niciodata, gasindu-se tot felul de modalitati de a le ocoli. Acelasi domn, dar si istoricul Dinu C. Giurescu afirma ca au fost unele voci care cereau ca in Romania, evreii sa poarte ,,Steaua lui David" (steaua galbena), insa in urma intalnirii dintre Wilhelm Filderman care detinea functia de presedinte al Uniunii Comunitatilor Evreiesti si Ion Antonescu, maresalul a dat, la 8