Revoluția de la 1848 ca preocupare a istoriografiei comuniste ( 1947-1989)

Dupa evenimentele de la 23 august 1944 si mai ales dupa decembrie 1947-cand s-au petrecut schimbari fundamentale in societatea romaneasca si in institutiile ei sub presiunea inaintarii si stabilirii agresive a ideilor comuniste-istoriografia romaneasca avea sa sufere grave atingeri. Principiile filozofiei marxist-leniniste au fost introduse in abordarea temelor supuse investigatiilor istorice. S-au tratat cu predilectie anumite subiecte care scoteau in evidenta lupta de clasa, rolul maselor populare, preeminenta factorului intern fata de cel extern. Revolutia de la 1848, cu programele ei sociale bine conturate in Muntenia si Transilvania, a fost speculata ca un exemplu al luptei de clasa intre exploatatorii boieri si taranii exploatati. Personalitatea lui Balcescu a fost cercetata in continuare, dar voit distorsionat, alti boieri pasoptisti precum Golestii sau Bratienii fiind admisi a fi amintiti destul de tarziu, dupa doua decenii de la sfarsitul razboiului.

Istoriografia romaneasca, dupa aparitia in 1947 a Istoriei Romaniei ( sub conducerea lui M.Roller si reeditata apoi in mai multe editii) avea sa trateze in "mod marxist" toate marile teme si evenimente din viata poporului roman.

In filozofia acestor invelisuri si directii impuse, o serie de istorici romani au ramas fideli adevarului si cercetarii stiintifice riguroase, recuperand tezaurul marilor autori interbelici, intre care si Iorga, sau alte mari personalitati politice.

Cei dintai istorici marxisti, dintre care unii au trasat si asa numitele directive de tratare a momentului 1848 la noi, au fost Lucretiu Patrascanu, Barbu T.Campina, P.Constantinescu - Iasi si Mihai Roller.

Lucretiu Patrascanu scrie in 1945, lucrarea Un veac de framantari sociale, in care avea un capitol destul de dens consacrat revolutiei pasoptiste( Adevaratul 1848), dar punand accentul pe factorii interni in fata celor externi, afirmand ca este extrem de gresita ideea ca revolutia era influentata sau chiar ca ar fi o "imitatie" a revolutiei franceze.De asemenea, el a mai tinut sa sublinieze rolul maselor populare in revolutie.

Barbu T.Campina opina, la 1948, ca nu ar fi existat un model revolutionar francez pentru romani la 1848. Romanii, dupa el, ar fi fost mai mult influentati de discursurile lui Michelet.

Mihai Roller, in lucrarea Anul revolutionar 1848, avea pretentia de a prezenta o sinteza a anului revolutionar 1848 in Europa. Autorul nu a adus nimic nou in prezentarea sa, in afara de critica excesiva adusa Frantei, care-potrivit unui citat dupa Iorga-n-a adus decat "lacrimi pentru cei ce au crezut in ea si pe care ea nu i-a ajutat".

Dupa cum am aratat, s-au avut in vedere cateva directii de cercetare. Una dintre ele a fost aceea privind rolul lui Balcescu. S-au scris numeroase lucrari speciale referitoare la viata, activitatea, ideologia si programul sau. Multe lucrari au fost elaborate cu seriozitate, pe baza exploatarii materialelor publicate pana atunci sau cautandu-se aspecte inedite.

Enumeram mai jos cateva lucrari: T.Bugnariu, Nicolae Balcescu si problema nationala,in 1953 ;I.Gulian,Gandirea social-politica a lui N.Balcescu in 1954;Activitatea lui N.Balcescu pentru pregatirea dezlantuirii revolutiei de la 1848, in 1956, scrisa de acelasi autor.

In 1961, G.G.Florescu publica lucrarea Unele aspecte ale conceptiei lui N.Balcescu despre suveranitatea Tarilor Romane , precum si Misiunea diplomatica alui Nicolae Balcescu la Constantinopol in august 1848 .

G.Zane,cunoscut drept un istoric serios al lui .Balcescu, a continuat cu rezultate pozitive pentru istoriografia romaneasca strangerea si publicarea operei sale, a corespondentei si marturiilor aflate in diverse arhive, adnotate si explicate, ca si despre alti reprezentanti ai elitei revolutionare din 1848, dar si din deceniul premergator, plin de framantari si conspiratii ce anuntau marele eveniment. In 1960 el publica Aspecte noi ale vietii lui N.Balcescu pentru pregatirea dezlantuirii revolutiei de la 1848. In 1964 avea sa scoata un volum la fel de apreciat ca editia din 1940 cu Corespondenta,scrisori si memorii ale lui N.Balcescu. Miscarea revolutionara din 1840 si pozitia grupului de atunci, in pregatirea conditiilor pentru declansarea Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca; implicarea unor pasoptisti in trezirea societatii romanesti, obiectivele economice ale Revolutiei din 1848 au fost alte subiecte in atentia lui G.Zane.