Relatiile Comerciale ale Tarii Romanesti cu Brasovul intre Secolele X - XVI

Extras din referat Cum descarc?

Secolele XIV-XVI fac parte din perioada feudala, perioada caracterizata prin formarea si evolutia oranduirii feudale, prin destramarea relatiilor sclavagiste si a obstilor taranesti libere care au coexistat cu proprietatea feudala. Dezvoltarea vietii de la oras si a comertului de tranzit pe principalele drumuri comerciale care legau apusul Europei de Marea Neagra au dus la erodarea economiei naturale si la deschiderea spre relatiile economiei de piata. 
Pentru intocmirea acestui referat am consultat lucrarile lui Stefan Metes ( "Relatiile comerciale ale Tarii Romanesti cu Ardealul pana in veacul al XVIII-lea" ), Radu Manolescu ( "Comertul Tarii Romanesti si Moldovei cu Brasovul in secolele XIV-XVI" ), Nicolae Iorga ( "Brasovul si romanii" ) si Stelian Saon ( "Istoria economiei Romaniei" ).
Importantele legaturi economice, politice si culturale pe care Tara Romaneasca le-a avut cu Transilvania dar mai ales cu Brasovul au trezit un interes deosebit in randul istoricilor, care s-a manifestat prin publicarea de numeroase studii si izvoare .
Editarea izvoarelor Brasovului a inceput sub auspiciile municipalitatii brasovene, la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar extrase bogate din socotelile inedite ale Brasovului a publicat si Nicolae Iorga. Tot atunci a inceput si editarea documentelor privitoare la istoria sasilor din Transilvania .
Informatia istorica a fost largita prin editarea unor documente din secolele XV-XVI aflate in arhivele transilvanene si straine, in limba latina mai ales de catre Nicolae Iorga si Andrei Veress .
Publicarea acestor izvoare istorice a fost fundamentala pentru aparitia studiilor referitoare la relatiile comerciale ale Tarii Romanesti cu Transilvania si indeosebi cu Brasovul .
In lucrarile generale de istorie a economiei romanesti referirile la relatiile comerciale ale Tarii Romanesti cu Brasovul in Evul Mediu sunt mai restranse, datorita faptului ca ele constituiau numai o latura a procesului de dezvoltare economica a tarii .
Nicolae Iorga in lucrarea sa de sinteza asupra istoriei negotului romanesc, " Negotul si mestesugurile ", reuseste sa infatiseze o istorie vie si pitoreasca a comertului, limitata insa numai la Tara Romaneasca si Moldova. El afirma ca de la mijlocul veacului al XV-lea negotul Moldovei si Tarii Romanesti cu Transilvania a scazut vizibil tranformandu-se de la "un comert universal " la un " biet negot de vecinatate " .
Sinteza lui Stefan Metes asupra legaturilor dintre Tara Romaneasca si Transilvania e amplu documentata si contine idei legate de importanta legaturilor economice, cuturale si politice care au existat intre orasele din Transilvania si Tara Romaneasca. El spune ca intre cauzele care au determinat aceste leguri " locul intai il ocupa drumurile si productia manoasa
de bunuri materiale ale Tarii Romanesti "(1, pag 11), iar apoi " politica ce o facea voda care determina si miscarea comerciala a tarii"(1, pag 29).
Iorga a schitat in lucrarea sa " Brasovul si romanii " unele aspecte din istoria legaturilor comerciale ale Transilvaniei cu Tara Romaneasca : scurt istoric, marfurile ce faceau obiectul exportului, importului si tranzitului, rolul scheilor etc .
Horvath Jeno e autorul unui studiu referitor la comertul oraselor medievale din Transilvania si e cel care a folosit intr-o masura mai mare registrele vamale ale Brasovului de unde a preluat unele date privitoare la rolul localitatilor si al participantilor la negot din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania in comertul exterior al Brasovului din prima jumatate a secolului al XVI-lea .
Ionescu-Gion a folosit registrele vamale ale Brasovului din anii 1503-1530 pentru a oferi cateva date legate de participarea oraselor, satelor si negustorilor din Tara Romaneasca la acest negot si la marfurile ce faceau obiectul exportului, importului si tranzitului .
T.G.Bulat a consacrat cateva pagini relatiilor comerciale dintre Tara Romaneasca si Brasov in timpul lui Neagoe Basarab .
In scierile mentionate, aparitia si desfasurarea schimbului de marfuri de pe teritoriul Romaniei au fost explicate prin actiunea unor factori secundari ca : asezarea geografica, drumurile de comert, natura solului, politica domniei .
Exportul de peste al Tarii Romanesti la Brasov in prima jumatate a veacului al XVI-lea a fost cercetat, pe baza registrelor vamale brasovene din 1503-1550, de Radu Manolescu, iar exportul de lana a fost studiat pe baza acelorasi registre vamale de Francisc Pall .
Cehul Frantisek Kafka s-a ocupat de importul postavurilor cehe in Tara Romaneasca, prin mijlocirea Brasovului .
Studiul lui Stefan Pascu despre dezvoltarea meseriilor si pietei in Transilvania medievala a subliniat rolul Brasovului de centru comercial si de inceput de piata comuna pentru schimbul de marfuri dintre Tara Romanesca, Moldova si Transilvania, unde se intalneau si isi desfaceau marfurile negustori moldoveni, munteni, transilvaneni si straini si importanta pe care au avut-o aceste legaturi economice pentru prosperitatea Brasovului si pentru intensificarea procesului formarii si dezvoltarii pietei interne din cele trei tari romane .
Relatiile comerciale care se stabilesc intre doua tari au la baza anumite imprejurari hotaratoare care fac ca viata economica sa fie mai intensa sau mai scazuta . Aceste imprejurari erau de doua feluri : naturale si politice . Cele mai importante imprejurari naturale erau drumurile si productia mare de bunuri materiale a Tarii Romanesti . De la Brasov plecau spre Tara Romaneasca patru drumuri prin cele patru pasuri ale Carpatilor : drumul Buzaului prin pasul Buzau, drumul Teleajenului prin pasul Bratocea, drumul Prahovei prin pasul Predeal si drumul Branului .


Fisiere in arhiva (1):

  • Relatiile Comerciale ale Tarii Romanesti cu Brasovul intre Secolele X - XVI.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!