Relatia dintre Domn si Vornic

Extras din referat Cum descarc?

Domnul era stapanul recunoscut al tarii, careia i se inchinau boierii, in calitate de vasali. In ceremonialul inscaunarii un rol important ii revenea inchinarii, care se manifesta prin sarutarea mainii de catre boieri. Domnul era singur stapanitor, adica ,,samodarjet" in slavona documentelor de cancelarie, termen care echivala cu grecescul autocrator. Acest termen reflecta situatia de independenta, chiar daca de multe ori era doar o aspiratie din cauza presiunilor externe. 
Domnitorul nu a avut putere absoluta. El era conducatorul administratiei statului, ii numea pe marii dregatori, infiinta noi dregatorii si poruncea acestor functionari in chestiunile legate de administrarea tarii. Era comandantul suprem al oastei, care putea mobiliza oastea cea mare a tarii; uneori atributiile militare puteau fi delegate unor demnitari care conduceau contingentul militar. Avea initiativa si raspunderea in planul politicii externe; declara razboi si pace (desigur dupa consultarea starilor), incheia tratate de pace, de alianta si de vasalitate. Era judecatorul suprem al tarii, asistat de Sfatul domnesc si urmand cutuma tarii.
Vornicul este cel mai inalt dregator al tarii, fiind trecut intotdeauna in capul listei de boieri din hrisoave. El era judecatorul si seful curtii.
Numele acestei dregatorii constituie o problema controversata, unii istorici (D. Onciul, N. Iorga), considerandu-l, pe nedrept, de origine bizantina, in timp ce Al. Xenopol scotea cuvantul de vornic ca fiind imprumutat de la slavo-bulgari. Dupa parerea lui C. C. Giurescu termenul de vornic a fost imprumutat probabil de la sarbo-croati, dar atributiile sale sunt asemanatoare cu ale dregatorilor maghiari numiti palatinus si judex curiae, titluri atribuite de altfel vornicului de la noi in documentele latine.
Numele acestui dregator este incontestabil de origine slava, el derivand de la cuvantul din slava tradus curte.
In izvoarele alcatuite in limba latina, vornicul este numit ,,judex et palatinus curie nostre", ,,palatinus", ,,dvornic transalpiniesi sive iudice", ,,judex generalis" sau ,,supremus judex". 
In Tara Romaneasca vornicul este primul dregator amintit in documente, la 4 septembrie 1389. Avand o curte domneasca, domnul trebuia sa aiba si un vornic mai marele acestei curti. Dupa aceea vornicul apare de regula in sfatul domnesc, fie ca primul dregator al sfatului, fie ca al doilea, dupa ban. In lipsa acestuia din sfatul domnesc, marele vornic era de regula primul dregator din lista sfatului. 
Spre deosebire de Moldova, unde dregatoria de vornic s-a dublat in sec. al XVI-lea, in Tara Romaneasca a existat in mod obisnuit un singur mare vornic. Numai in vremea domniilor lui Radu Mihnea (Mihnea al III-lea) si Serban Cantacuzino, in anii 1658-1659 si 1680, functia de mare vornic a fost dublata, dupa modelul moldovean, in aceasta vreme existand un vornic de tara de sus si unul de tara de jos.
Atributiile marelui vornic erau prin excelenta judecatoresti, el avand drept de judecata in intreaga taraa, cu exceptia Olteniei, unde judecator era marele ban.


Fisiere in arhiva (1):

  • Relatia dintre Domn si Vornic.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!