Regele Ferdinand I și Constituția din 1923

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 4238
Mărime: 28.38KB (arhivat)
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cîrstea Mihaela

Extras din referat

,,Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungureasca, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptaţi de la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie (1decembrie) 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.’’

( Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918)

Anul 1918 a marcat încheierea procesului de formare a satatului naţional unitar român , ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovina şi Transilvania cu propria-mamă. Conferinţa Păcii de la Paris a confirmat, prin tratate internaţionale, destrămarea imperiilor multinaţionale din Europa şi apariţia de noi state sau întregirea teritorială a altora, între care şi România.

Evoluţia ţării noastre în perioada interbelică a demonstrat că actele de Unire au avut consecinţe pozitive asupra întregii societăţi, pe multiple planuri: economic, cultural, politic.

Viaţa politică din România a fost puternic marcată de introducerea votului universal . Constituţia a fost modificată îm iulie 1917, iar decretul-lege pentru reforma electorală a apărut în noiembrie 1918. Se prevedea ca Adunarea Deputaţilor să fie aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi obligatoriu de toţi barbaţii majori (peste 21 de ani). Pentru Senat se cerea vârsta minimă de 40 de ani.

Se cuvine precizat faptul că şi actele de Unire conţineau dezideratul votului universal. Astfel, Declaraţia privind unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918, prevedea că alegerile parlamentare ,,se vor face pe baza votului universal, direct şi secret’’. Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 cerea: ,,Înfăptuirea desăvărşită a unui regim curat democratic pe toate terenuril vieţii publice. Vot obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani’’.

Unirea de la 1918 a dus la întărirea potenţialului economic al României, a crescut condiţiile necesare fructificării la scară naţională a bogăţiilor soului şi subsoului, a acesntuat ponderea industrială în ansamblul economiei naţionale. Legăturile economice tradiţionale au căpătat un cadru geografic-statal adecvat, au fost lichidate barierele vamale ridicate de fostele imperii pe teritoriul românesc, ceea ce a asigurat pieţei interne o deplină unitate.

Politica guvernală s-a caracteriat prin aplicarea doctrinei ,,prin noi înşine’’, care viza asigurarea independenţei economice a României, modernizarea structurilor economice naţionale, prin ceşterea intervenţiei statului în viaţa economică, fapt reflectat şi în sporirea ponderii ministerelor economice în struuctura guvernamentală.

În monentul când regele Ferdinand s-a suit pe tronul României (27 sep.-10 oct.1914) , Europa era în plin război mondial. El izbucnise din cauza asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand-moştenitorul coroanei hasburgice (Austriei) şi a soţiei sale, a fost ultima criză din seria celor care au premers marele război. Arhiducele a fost asasinat la Sarajevo de către Gavrilo Prinçip , care făcea parte dintro organizaţie secretă numită „ Mâna Neagră ”, la 15⁄28 iunie 1914 . A fost cel mai plauzibil pretext pentru cercurile oficiale de la Viena de a declanşa războuil contra Serbiei. După formula ,, totul sau nimic’’, cancelaria de la Viena nu s-a arătat dispusă la compromis, şi a declarat război Serbiei la 15⁄28 iulie 1914 . În ,,săptămâna tragică’’ au intrat în conflict, una după alta, toate marile puteri: la 18⁄31 iulie 1914, Rusia se mobilizează şi susţinând Serbia, decretează mobilizarea generală, în replică, Germania, aliată cu Austro-Ungariei, declară, la 19 iulie război Rusiei şi, apoi, o zi mai târziu, la 20 iulie1914, Germania invadează Belgia şi la 21 iulie⁄3 august, declară război Franţei; la 22 iulie -4 august, Marea Britanie declară război Germaniei; la 24 iulie⁄ 6 august, Austro-Ungaria declară război Rusie ; Franța declară război Austro-Ungariei (11 august 1914), urmată de Anglia (12 august 1914); la 23 august 1914, Japonia declară război Germaniei (prin acest act, conflictul european devine mondial); Turcia declară, la 12 noiembrie 1914, război Triplei Înțelegeri ; iar la 23 mai 1915, Italia declară război Austro-Ungariei; în 14⁄27 august 1916, România a intrat în război alături de Tripla Alianţă (Antanta), iar la 6 aprilie1917 şi Statele Unite ale Americii intră în război împotriva Puterilor Centrale . În 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s-a semnat actul de armistiţiu la Rethondes şi, astfel, la ora 11.00 dimineaţa, războiul a luat sfârşit. Subiectul temei nu impune o tratare de detaliu a faptelor petrecute pe teatrele de operaţiune. Combatanţii războiului au fost Antanta şi Puterile Centrale .

Preview document

Regele Ferdinand I și Constituția din 1923 - Pagina 1
Regele Ferdinand I și Constituția din 1923 - Pagina 2
Regele Ferdinand I și Constituția din 1923 - Pagina 3
Regele Ferdinand I și Constituția din 1923 - Pagina 4
Regele Ferdinand I și Constituția din 1923 - Pagina 5
Regele Ferdinand I și Constituția din 1923 - Pagina 6
Regele Ferdinand I și Constituția din 1923 - Pagina 7
Regele Ferdinand I și Constituția din 1923 - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Regele Ferdinand I si Constitutia din 1923.doc

Alții au mai descărcat și

Istoria Românilor

Trasaturile economiei României la începutul celui de-al doilea razboi mondial Economia în anii 1939-1940 (septembrie) Trasatura fundamentala a...

1 decembrie 1918

Regiunile istorice româneşti şi statutul lor politico – juridic la 1918 România şi-a proclamat independenţa în 1878; Dobrogea revenise în...

Statul Român

1.Statul român de la proiect politic la constituirea sa 1.1.Regulamentul organic şi Revoluţia de la 1848 Revoluţia Română de la 1848 a fost parte...

Marea Unire de la 1 decembrie 1918

Refacerea unitatii statale a romanilor a cunoscut prima implinire in timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601). In anul 1600, Mihai...

Unirea din 1918

La terminarea razboiului , o noua era parea sa se impuna in viata politica , aceea a statorniciei unor relatii internationale democratice, a...

Activitatea guvernamentală în România Mare între anii 1918-1922

I. INTRODUCERE « Faţa de opinia publicã din Occident, românul penduleazã adesea intre douã frustrari : pe de o parte se vede fiul unui popor...

Regalitatea în România 1866-1947

Odata cu abdicarea fortata a lui Alexandru Ioan Cuza a aparut ideea aducerii unui print strain. Agitatia interna a fost urmata si de una externa –...

Constituția de la 1923

Încheierea procesului de formare a statului national unitar român a marcat o etapă nouă în evoluția națiunii noastre, în afirmarea României pe...

Te-ar putea interesa și

Absența nejustificată, dezertarea și călcarea de consemn. punerea în mișcare a acțiunii penale

INTRODUCERE Prin DREPT omul a cautat permanent exprimarea Adevarului, ocrotirea tuturor valorilor ce-1 înconjoara si care dau dimensiuni si...

Aspecte Teoretice și Practice Privind Constituirea Domeniului Public

Capitolul I: Conceptul de Administraţie Publică în România şi unele state europene. Administraţia Publică la daci. Sfera de cuprindere a noţunii de...

Instituția șefului statului în România între 1938-1948

INSTITUTIA SEFULUI STATULUI IN ROMANIA INTRE ANII 1938-1948 Societatea romaneasca in perioada interbelica In perioada interbelica - 1918-1938 -...

Monografia Orașului Timișoara

Se povesteşte de ani şi decenii despre particularitatea spiritului timişorean, despre specificitatea prin care Timişoara îşi împodobeşte oamenii...

Perioada interbelică

Dupa destramarea imperiului tarist, multe regiuni cucerite de rusi isi recapata independenta, evreii din regiunile respective devenind supusii...

Reglementări Constituționale privind Instituția Șefului de Stat în România

CAPITOLUL I SCURT ISTORIC PRIVIND INSTUŢIA ŞEFULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA MODERNĂ 1.1 Tradiţii ale instituţiei şefului de stat în Ţările Române în...

Istoria românilor de la daci și romani, până la perioada comunistă

Geto-dacii si lumea mediteraneana Geto-dacii fac parte din neamul tracilor care la randul lor fac parte din marele neam al indo-europenilor ,...

Constituția din 1923

1.Constituțiile României Ca lege fundamentală a unui stat, Constituţia - conform unei sumare definiţii larg răspândite - reflectă stadiul de...

Ai nevoie de altceva?