Reformele lui Constantin Mavrocordat

Cuprins referat Cum descarc?

1) Introducere pag.1-2
2) Cuprins:
a) Reforma fiscala pag.2
b) Reforma sociala pag.2-3
c) Reforma judecatoreasca pag.3
d) Reforma bisericii pag.4
e) Reforma juridica a taranilor serbi pag.4-5
3) Concluzii pag.5-6
4) Bibliografie pag.6

Extras din referat Cum descarc?

1) Introducere
Dintre domnii fanarioti, promotori ai politicii Portii in principatele romane, iese din comun figura lui Constantin Mavorocordat, care a lasat o amprenta pozitiva in evolutia societatii din Moldova si Tara Romaneasca. Acest domn era nepotul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, mare dragoman al Portii si om de cultura si fiul lui Nicolae Mavrocordat - primul domn fanariot, promotor al unei politici de reforme si sustinator al invatamantului in principate, care intocmise pentru fiul sau Constantin un adevarat program, indemnindu-l spre o guvernare luminata.
Mavrocordat a fost de sase ori domn in Tara Romaneasca (1730; 1731-1733; 1735-1741; 1744-1748; 1756-1758; 1761-1763) si de patru ori domn in Moldova (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749; 1769). A fost si el un remarcabil om de cultura - cunostea limbile italiana, franceza, turca, persana si greaca veche.
Prima sa domnie ?n Muntenia in 1730 este de scurta durata. Fiind ales in scaun de boieri, este in curind destituit din domnie de catre noul sultan Mahmud I. Dupa o a doua domnie in Muntenia in ani 1731-1733, C. Mavrocordat este stramutat in Moldova (1733-1735), iar domnul Moldovei, Grigore II Ghica - in Muntenia. Dorind sa-si recapete tronul muntenesc, C. Mavrocordat stoarce cat mai multi bani de la contribuabili pentru a-i corupe pe inaltii demnitari de la Poarta: "Si sa nu-i hi fost gandul cu pizma sa scoata pi varu-sau Grigore Voda din Tara Munteneasca, n-ar hi fost atata jac in tara" - relata cronicarul Ion Neculce 
Constantin Mavrocordat nu se margineste la sporirea darilor. El cauta mecanisme de reforme ale structurilor sociale in scopul de a le acomoda mai mult la interesele domniei. Prin Asezamantul din 1734 toti boierii care ocupau in aparatul de stat dregatorii, incepand cu marele logofat, erau scutiti de impozitul pe cap de locuitor. In cazul in care isi pierdeau dregatoria, boierii nu mai erau impusi sa achite "darea de mazil", de la aceasta dare fiind scutiti si copiii lor. Notiunea "mazil" se referea nu la toti boierii, care-si pierdusera dregatoriile, ci numai la acei "care nici ei, nici rudele lor n-au avut dregatorii mai sus de logofatul al treilea". Asezamantul stipula ca de acum incolo persoanele de origine neboiereasca nu mai puteau fi referite la boierime, ele urmau sa fie scoase si din componenta mazililor.
Politica de reforme a domnului este continuata si ridicata pe o noua treapta in a treia lui domnie din Tara Romaneasca. La 7 februarie 1741 C. Mavrocordat emite un hrisov domnesc, care prevedea un vast program de reforme in domeniile fiscal, agrar, administrativ si juridic4.

Fisiere in arhiva (1):

 Reformele lui Constantin Mavrocordat.doc