Reforma agrară din 1921

Extras din referat Cum descarc?

INTRODUCERE
La inceputul sec. al XX-lea problema agrara constituia una din chestiunile fundamentale evolutiei Romaniei. Prin modul ei de rezolvare depindea atat progresul economic al tarii cat si imbunatatirea soartei taranilor. Lupta pentru pamant a constituit mereu principalul motiv al rebeliunilor si rascoalelor. Tot din aceasta problema ia nastere revolutia lui Horia si cea a lui Avram Iancu, toti luptandu-se pentru pamant. 
In 1921 impartirea pamantului prin reforma agrara a fost un moment important in istoria noastra care era sa schimbe viata intr-un mod pozitiv pentru mii de tarani. In mintea taranului roman pamantul este egal cu tara, conform zicaturii "Cine nu are pamant nu are tara ! ".
Reforma agrara a produs o schimbare profunda in structura proprietatii rurale. A produs totodata o modificare in metodele de cultura ale pamantului. Ea a modificat relatia de munca de la sate si in standardul de viata al taranului.
Mosierii au considerat ca exproprierea era ca o confiscare a pamanturilor lor spre deosebire de marea majoritate a autorilor care au apreciat reforma agrara ca o necesitate sociala. Reforma agrara a constituit o tentativa de a rupe pe taran prin improprietarire de subordonarea fata de mosier.
Reforma agrara
Reforma agrara a fost menita sa rezolve problema social-economica a Romaniei interbelice creata de razboi si totodata sa stea la baza dominatiei regimului burghezo-mosieresc. A fost scrisa in programul liberalilor inca de la venirea la putere, aceasta initiativa fiind continuata de Parlamentul refugiat la Iasi in 1916. 
Prin reforma agrara din 1921 au fost improprietariti un mare numar de tarani, astfel s-a restructurat regimul proprietatii agrare. Considerabil s-au restrans mari proprietati reducand ramasitele feudale. De fapt au fost repartizate proprietatile intre proprietarii si producatorii directi.
Problematizare
Efectuarea reformei agrare a fost determinata de mai multe cauze.
"De ce a fost nesesara aceasta reforma agrara?" 
Aceasta reforma in Romania a fost necesara in primul rand pentru ajutarea dezvoltarii rapide a pietei interne dupa razboi.
"Ce urmarea reforma?"
Reforma inlesnea procesul de refacere economica a agriculturii Romaniei, ajutand astfel in refacere si pe celelalte ramuri economice. Fara aceasta reforma taranii n-ar fi putut sa faca fata daca n-ar fi fost improprietariti.
"Ce se asigura prin intermediul acestei reforme?"
Prin redistribuirea marilor mosii reforma agrara asigura o dezvoltare mai rapida a fortelor de productie si a pietei interne. Dand pamant taranilor reforma a ajutat si la consolidarea statului national unificat recent creat .
" Ce consolida reforma si de ce a fost ea determinata?"
Totodata reforma contribuia la consolidarea pozitiilor economice si politice ale burgheziei in cadrul coalitiei sale de clasa cu mosierimea. In concluzie reforma agrara a fost determinata si de teama claselor dominante de o eventuala rascoala taraneasca la fel cu cea din 1907. 
" Ce a determinat declansarea reformei agrare si care au fost urmarile in agricultura,in industrie si in general in economia tarii?" 
Ca aspect negativ putem spune ca si primul razboi mondial a dus la declansarea reformei agrare din 1921, economia Romaniei suferind o scadere semnificativa. 
Activitatile economiei erau in stare de ruina si dezorganizare. In agricultura, de exemplu, stocul de cereale era epuizat la incheierea Primului Razboi Mondial, iar septelul scazuse la 50% din nivelul antebelic.
REFORMA AGRARA SI LOTURILE DEMONSTRATIVE
Reforma agrara din 1921 a determinat insemnate modificari in structura proprietatii
funciare rurale din Romania. Ca rezultat al traducerii ei in fapt, s-a expropriat, pana in anul 1938,
de la 18 262 mari proprietari, o suprafata de 5 804 838 ha arabile, finete, pasuni, paduri, vii si
terenuri necultivabile. Din aceasta inrindere, 3 860 353 ha au fost distribuite la improprietarirea
individuala a 1 393 353 tarani, restul intinderii expropriate fiind destinata pentru pasuni si paduri
comunale, vetre de sat, rezerve de interes de stat sau obstesc. In urma aplicarii lucrarilor de
expropriere si de improprietarire, ponderea intinderii cultivabile stapanita de micii proprietari,
avand pana la 10 ha, a crescut de la 43,9 % la 73,7 % din totalul acestei categorii de pamant, in
timp ce suprafata cultivabila a marii proprietati de peste 100 ha s-a redus, procentural, de la 40,23% la 10,5 %.
Modificarile produse in structura proprietatii funciare rurale din Romania nu se puteau solda cu rezultate pozitive pentru agricultura tarii si pentru tarani atata vreme cat ele nu erau insotite de o politica agricola corespunzatoare noii situatii a proprietatii de dupa reforma.

Fisiere in arhiva (1):

 Reforma agrara din 1921.doc

Bibliografie

1) I. VASILIU, Agricultura, in Aspecte ale economiei romanesti, Consiliul Superior Economic, 1939. 
2) C. BRATIANU, Agricultura in Romania de eri si in Romania de maine, Bucuresti, 1919. 
3) G. IONESCU-SISESTI, Agricultura in epoca contemporana, Bucuresti, 1928, "Argus",
4) ANIC, fond Reforma agrara din 1921, jud. Teleorman, dosarele 34, f. 136-137; 40, f. 2, 7-8 si 25.
5) Ion TURCANU, Relatii agrare din Basarabia in anii 1918 - 1940, Chisinau, 1991
6) https://ro.wikipedia.org