Colapsul regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est si optiunea ferma a acestor state de a adopta modelul economiei libere a reprezentat un eveniment fara precedent in istoria mondiala. Incepand cu 1990, majoritatea tarilor din centrul si estul Europei, inclusiv Romania, au vazut in Uniunea Europeana un punct de sprijin, iar in procesul de integrare europeana, o sansa pentru relansarea lor in plan economic. Integrarea Europeana este o etapa a evolutiei continentale de la sfarsitul celui de-al treilea mileniu. Intre faramitarea statala de la jumatatea secolului al-XX -lea si tensiunea globalizarii de la finele acestuia se circumscriu etapele constructiei europene. O constructie in care Comunitatile, apoi Uniunea, joaca un rol predominant in Europa, aceasta nefiind lipsita de concurenta altor organizatii care au avut succese regionale, partiale sau cel putin au vocatia sa le concureze ( Asociatiatia Europeana a Liberului Schimb - AELS) sau in anumite domenii ( in domeniul politic si al drepturilor omului, Conventia Europeana Drepturilor Omului - in cadrul Consiliului Europei). Expansiunea europeana impune extinderea UE pana dincolo de granitele considerate sigure din punct de vedere economic, social si politic si adancirea proceselor integrative. Integrarea europeana a produs o schimbare majora si in privinta subiectelor dreptului - aparitia unor entitati juridice specifice - societatea europeana sau adaptarea unora cunoscute din dreptul national. Aceasta este un proces care impune reguli pe piata comuna in materia schimburilor comerciale, reguli care au un impact puternic in domeniul societatilor comerciale, concurentei, contractelor precum si in ceea ce priveste moneda unica europeana. Dobandirea statutului de membru al UE, intr-un orizont de timp cat mai apropiat, constituie o prioritate absoluta a politicii romanesti. In ultimii 14 ani, aproape fara exceptie, programele de guvernare s-au definit in functie de imperativul aderarii la Uniunea Europeana, bazat pe indeplinirea criteriilor de aderarea de la Copenhaga, in timp ce deciziile adoptate de autoritatile nationale au influentat semnificativ ,,traseul", momentul si conditiile aderarii Romaniei. Pana in 2000, Romania s-a confruntat cu situatia de a lua decizii de importanta majora pentru viitorul sau: in functie de rezultatele concrete ale negocierilor din perioada de pre-aderare, demarate la 1 ianuarie 2000, "traseele" potentiale care vor fi parcurse in cursa pentru eficienta, competitivitate, dezvoltare si stabilitate sunt distincte, iar evolutia social-economica de facto a fost diferita, difera si va diferi in functie de traseul urmat. Un fapt trebuie remarcat dincolo de incertitudinea prospectiva inerenta: demararea negocierilor de aderare a accentuat vointa politica in favoarea integrarii Romaniei si a intarit constiinta romanilor de a fi cetateni "cu drepturi depline" ai Europei. Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, dupa ce Tratatul de Aderare, semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de catre toate Statele Membre. Romania a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana in 1995, iar in 1999, Consiliul European de la Helsinki a hotarat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele care depusesera cererea de aderare, intre care si Romania. Negocierile au fost deschise in prima jumatate a anului 2000 si s-au derulat pana la sfarsitul anului 2004, cand Consiliul European a marcat incheierea negocierilor. Asa dar, in contextul aderarii Romaniei la UE in anul 2007, politica nationala de dezvoltare a Romaniei s-a racorda din ce in ce mai strans la politicile, obiectivele, principiile si reglementarile comunitare in domeniu, in vederea asigurarii unei dezvoltari socioeconomice de tip ,,european" si reducerea cat mai rapida a disparitatilor semnificative fata de Uniunea Europeana. Din 1998 pana in anul 2004, progresele Romaniei cu privire la alinierea la standardele comunitare au fost consemnate de Comisia Europeana intr-o serie de rapoarte de progres. Aceste rapoarte au servit ca baza de negocieri bilaterale purtate de Guvernul Romaniei in cadrul Consiliu Europei. Opinia de atunci a Comisiei Europene si a Consiliului European cu privire la acest tip de raport a fost consemnat de Consiliul European de la Cardiff din data de 15-16 iunie 1998. La intalnirea de la Cardiff, Consiliul a apreciat acest tip de raport si vazut in el un mijloc eficient de evaluare a eforturilor fiecarei tari in vederea indepliniri obligatiilor inscrise in Tratatul de la Copenhaga din 1995 necesare pentru admiterea in Uniunea Europeana. De asemene Consiliul a stabilit faptul ca raportul de progresul al Comisie Europene va fi intocmit pe baza unor criterii comune iar de indeplinirea acestor criterii depinde procesul de integrare. La Cardiff s-a stipulat ca fiecare candidata tara in parte este singura responsabila de indeplinirea acestor criterii in functie de gradul sau de pregatire .
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
