Primul război mondial

Cauzele si începutul razboiului. La finele sec. al XIX-lea principalele tari capitaliste trec la o etapa superioara de dezvoltare - capitalismul monopolist. Proce¬sul de concentrare a productiei si a capitalului a dus la aparitia marilor monopoluri industriale si bancare, carora le apartinea rolul hotarâtor în viata economica. Concurenta capitalista se plaseaza pe o noua treapta, transformându-se într-o lupta a gigantilor, arena ei devenind întreaga planeta. Se ducea o lupta înversunata pentru pietele de desfacere a productiei, investirea capitalurilor, acapararea surselor de materie prima si a fortei de munca ieftine, stapânirea coloniilor.

Un grup de state mari (Anglia, Franta, Rusia) deja împartise coloniile si sferele de influenta între ele, spre ce tindeau si alte state, în primul rând, Germania, încep pregatirile pentru reîmpartirea acestora. Dar era imposibil sa fie efectuate schimbari pe harta lumii fara a declansa un razboi mondial. Germania, devenind cea mai dezvoltata tara din Europa, din punct de vedere industrial, strâmtoreaza de pe pietele internationale alte puteri, înainte de toate Anglia, care erau cointeresate în slabirea puterii statului german, vazând în el un concurent economic periculos. Doleanta lor putea fi realizata numai în urma unei ciocniri violente. Cea mai ostila concurenta s-a desfasurat între Anglia si Germania - cele mai dezvoltate tari europene. Neîntelegeri si contradictii se iscase si între Franta si Germania, Rusia si Germania, Rusia si Austro-Ungaria, Franta si Italia. Deci se poate afirma ca principala cauza a razboiului mondial a constituit-o lupta pentru zone de influente geostrategice, piete de desfacere si colonii.

Marile puteri europene se grupeaza dupa principiul de interese, formând doua coalitii politico-militare antagoniste: în anii 1879-1882 Germania, Austro-Ungaria, Italia constituie Tripla Alianta, iar în 1893-1904-1907, Rusia, Franta si Marea Britanie creeza Antanta.

Ambele blocuri cautau sa atraga de partea lor alte state nealiniate, prin di¬ferite promisiuni, ceea ce agrava si mai mult situatia internationala si crea pericolul dezlantuirii unui razboi european, în Europa s-a desfasurat o intensa cursa a înar¬marilor, prima furisându-si pregatirile de razboi Germania, care dorea declansarea lui cât mai rapida, pentru a demonstra superioritatea sa militara. Germanii întelegeau ca resursele lor economice, naturale si umane limitate, în comparatie cu cele ale Antan¬tei, nu le vor permite sa obtina victorie într-un razboi de lunga durata, cu atât mai mult pe doua fronturi. Dându-si seama de posibilitatile sale, Germania intentiona sa-i distruga pe rivalii principali pe rând. în acest scop este elaborata conceptia "razboiului fulger", în baza ei fiind întocmite planuri de razboi concrete. Franta trebuie zdrobita în doua luni, apoi Rusia. Anglia, care nu avea armata terestra, era incapabila de una singura sa împiedice Germania sa-si realizeze scopurile si, dupa înfrângerea aliatilor sai, trebuia, conform calculelor nemtilor, sa capituleze, în felul acesta, în termeni scurti, militaristii germani planuiau sa finiseze razboiul victorios.