Organizarea administrativa a Tarii Romanesti

Extras din referat Cum descarc?

Populatia unui stat s-a stabilit si traieste in asezarile teritoriale, care s-au constituit ca formatiuni naturale, dezvoltate si structurate de-a lungul evolutiei istorice, in scopul ocrotirii unor interese locale si a perpetuarii vietii comunitatii. Oamenii isi leaga traiul zilnic de un anumit loc din teritoriul tarii, care devide comunitatea lor, asezarea lor, domiciliul lor. 
Tara Romaneasca se constituie sub domnia lui Basarab, statului intemeietorul prin reunirea cnezatelor si voievodatelor, feudale din vechi timpuri in fiinta intre Carpatii meridionali si Dunare. Carmuitorii noului stat s-au numit voievozi si domni.
Din toata aria sud-est europeana, numai Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova au fost voievodate, iar conducatorii lor se intitulau oficial voievozi. Daca numele a fost luat de la vechii slavi (vojevoda=conducator de osti), institutia politica menita sa asigure conducerea suprema a tarilor feudale constituite in interiorul si in afara arcului carpatic pana la Dunare si Marea Neagra, este o creatie a societatii romanesti. 
Domnul tarii este echivalent cu stapan al tarii; adoptarea in titulatura marcheaza tocmai puterea, independenta carmuitorilor statului muntean, iar ,,mare voievod" semnifica autoritatea domneasca, prestigiul ei deosebit, de care se bucurau atat unii carmuitori in viata, cat si cei raposati. Titlul acesta a aparut, probabil, odata cu procesul de unificare teritoriala a Tarii Romanesti, cand cnezii si voievozii locali au recunoscut autoritatea lui Basarab I, ,,mare voievod" 
Voievodul este seful intregului aparat de stat, comandantul suprem al armatei, conducatorul relatiilor externe, incheie pacea si poarta razboiul, semneaza tratate politice si comerciale, este ultima instanta de judecata, este singurul care are dreptul de a emite moneda. In exercitarea acestor prerogative, el tine, evident, seama de legile scrise si nescrise ale pamantului.
Sistemul de succesiune la domnie, in secolele XIV si XV, ii indreptatea pe toti fiii, legitimi sau naturali ai unui voievod aflat la carmuirea statului. 
Tara Romaneasca a secolelor XIV si XV se inscrie, prin alcatuirile ei economice, sociale, politice, prin creatia de arta, in realitatile definitorii ale civilizatiei europene medievale. 
Realitatea demografica se intemeiaza pe continuitatea romanilor in spatiul carpatic si pe unitatea de limba. Romanii formeaza aproape totalitatea populatiei tarii in secolele XIV si XV; alaturi de ei convietuiesc, in cateva orase mai ales, mici comunitati de sasi si unguri, familii de greci si raguzani, iar in Dobrogea, musulmani. 
In aceasta perioada comertul intern are loc in orase, in zonele din jur si, deopotriva, pe arii mai mari, cu marfuri de larga cautare precum produsele metalurgice, sarea, pestele, materialele textile sau articole din import. 
Prezenta tinuturilor romanesti in schimbul continental de marfuri, cunoscuta prin marturii arheologice si numismatice, in diferitele etape ale migratiunilor si feudalismului timpuriu, capata confirmarea scrisa o data cu ultimele decenii ale secolului al XII-lea, cand genovezii isi desfasoara, cu regularitate, negotul la Dunarea de jos. Constituirea statului feudal centralizat al Tarii Romanesti, in jurul anului 1300, da acestei participari o alta amplitudine. Se exportau vite, peste, piei, ceara, miere, branza, vin, grine, sare, blanuri de animale salbatice si se importau
matasuri, panze, bumbac, piei fine, fier si otel, obiecte de metal, articole vestimentare de lux, argintarie, etc, toate destinate unor anume categorii de consumatori. La care se adaugau mirodeniile, acestea fiind (ca si altemarfuri orientale), curent tranzitate spre Transilvania si Ungaria. 
Un indice sensibil al evolutiei productiei de marfuri este circulatia monetara. Zeci de descoperiri, tot mai numeroase cu cat progreseaza cercetarile, arata ca incepand din secolele IX-X, pe teritoriul Tarii Romanesti, monedele (cu preponderenta celor bizantine de bronz, o parte si din aur, iar altele de argint) slujeau ca etalon de valoare si mijloc de schimb. 
Stapanirea pamintului, cel mai important mijloc de productie, este determinanta si pentru alcatuirea societatii medievale romanesti: de o parte se randuiesc stapanii pamantului, iar de cealalta parte oamenii dependenti. Iar in randurile stapanilor ii deosebim pe cei ce-si lucreaza singuri pamantul ei cu familiile lor, de feudalii care exploateaza munca altora, a taranilor dependenti.


Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea administrativa a Tarii Romanesti.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

Ioan S. Nistor, Comuna Si Judetul. Evolutia Istorica, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
Dinu C. Giurescu, Tara Romaneasca in sec. XIV si XV, Bucuresti, 1973


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!