Mihai Viteazul

La 9 August 2001 s-au implinit 400 de ani de la uciderea miseleasca a voievodului Mihai Viteazul, erou al luptei pentru independenta si neatarnare a romanilor, cel care a reusit - chiar daca pentru scurta vreme - sa infaptuiasca unirea celor trei Tari romanesti, ramanand un simbol al neamului nostru pana in zilele Regelui Ferdinand.

Era fiul Teodorei din Piua Petrii ialomitene, dupa unii fiu de domn. Stia turceste si greceste. In tinerete s-a indeletnicit cu negustoria si a ajuns ban al Olteniei. Averea i-a sporit prin casatoria cu Stanca, nepoata altui ban oltean, Dragomir. In 1593, prigonit de Alexandru cel Rau, se refugiaza in Transilvania, apoi la Constantinopol si, cu ajutorul unchiului Iane Epirotul, capuchehaia tarii la Poarta, al Cantacuzinilor si al englezului Barton, este numit domn al Tarii Romanesti, ajungand in tara in Octombrie 1593.

In acest timp, Papa Clement VIII si imparatul Rudolf II al Austriei vroiau o alianta crestina pentru alungarea turcilor din Europa, la care aderasera deja Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, si Aron Voda, domnul Moldovei. Fara sa fie invitat, voievodul Mihai se ofera sa participe la alianta, intelegandu-se cu Sigismund si Aron sa inceapa rascoala in acelasi timp. La 13 Noiembrie cheama pe creditorii turci la visterie, precum si pe camatarii greci si armeni, si-i macelari. (C. C. Giurascu).Mihai ataca cetatea Giurgiului si a Brailei, supunandu-1e. O armata turceasca fu invinsa la Rusciuc, mai inainte fiind batuti tatarii trimisi de turci - la Stanesti si Serpasesti. Banul Mihalcea batea o alta armata turceasca la Silistra. Balcanii se ridicau contra otomanilor.Poarta hotari o mare expeditie de pedepsire a "hainului" care se ridica impotriva-i Mihai semna un tratat cu Sigismund, in Mai 1595, recunoscandu-i suzeranitatea. Din delegatia trimisa la Alba Iulia faceau parte si mitropolitul Eftimie si episcopii Teofil al Ramnicului si Luca al Buzaului, care au introdus in tratat un articol prin care bisericile romanesti din Transilvania "vor fi sub jurisdictia sau ascultarea mitropolitului de la Targoviste, dupa dispozitiunea dreptului bisericesc si a randuielilor acelei Tari" (M. Pacurariu).Conducerea armatei turcersti o lua Sinan Pasa, care trecu Dunarea. La 13 August 1595, avu loc la Calugareni una dintre cele mai importante lupte ale romanilor pentru independenta. Cei 100.000 de soldati turci au fost invinsi de numai 16.000 de romani, dintre care 3000 era ardelenii lui Albert Kiraly, plus micul detasament moldovean. Este "cea mai stralucita izbanda a lui Mihai" (P.P. Panaitescu) si "una din cele mai mari biruinte din istoria romanilor" (V. Georgescu). Precaut, Mihai se retrage spre munti, asteptand oastea lui Sigismund. Turcii ocupa Bucurestii si Targovistea.Mihai, Sigismund si Stefan Razvan al Moldovei reusesc sa-i alunge pe otomani, zdrobindu-i la Giurgiu (20 Octombrie 1595). Era jalnicul sfarsit al expeditiei lui Sinan Pasa contra lui Mihai.Domnul muntean reuseste sa anuleze clauzele nefavorabile ale tratatului cu Sigismund si sa incheie - dupa lupte purtate victorios pana in Balcani -armistitiu (1596), apoi pace (1598) cu sultanul. El devenise factorul principal al coalitiei crestine anti-otomane, cum ii scria Dionisie Rally, mitropolitul grec de Tarnovo: "Poate vreti sa va impacati cu paganii, pentru Dumnezeu, te rugam Maria Ta sa nu crezi in vorbele turcului Aici toata crestinatatea este aplecata catre Maria Ta".In Iunie 1598, Mihai incheie, la Manastirea Dealu, un tratat cu imparatul Rudolf al Austriei, recunoscand suzeranitatea acestuia, insa "fara plata vreunui tribut sau vreunei dari", obligandu-se sa lupte "pentru indepartarea turcilor sau a altor dusmani de la Transilvania, Tara Romaneasca si partile Ungariei" (C. C. Giurascu).In 1598 Mihai a mai purtat lupte cu turcii, atacand cetatile de pe malul sudic al Dunarii si din Dobrogea si sprijinind rascoala bulgarilor din Tarnovo, apoi si-a indreptat atentia spre Transilvania si Moldova, ai caror domnitori doreau inlaturarea lui Mihai.La 18 octombrie 1599, armata lui Mihai - de 30.000 soldati - invinge la Selimber oastea cardinalului Andrei Bathory, noul Principe al Transilvaniei. Spre mirarea austriecilor, Mihai nu renunta la Transilvania. La 21 Octombrie 1599, Mihai Viteazul intra triumfator in Alba Iulia, primind cheile orasului de la episcopul Napragy.

Noblii unguri i se inchina; sasii si secuii sunt de partea lui. A fost, insa, mare bucurie intre romanii ardeleni cand au aflat ca un domn "de limba romaneasca" venise in Transilvania. Mihai a luat unele masuri in favoarea satelor romianesti, iar boierii munteni au inceput sa se aseze in Ardeal. Totusi, taranimea - elementul romanesc local - n-a fost prea mult sprijinita de domn.Vechea noastra istoriografie - A. Bunea (unit), N. Iorga, P. P. Panaitescu - vorbeste de infiintarea, de catre Mihai, a unei Mitropolii la Alba Iulia pentru romanii ortodocsi din Ardeal si numirea in fruntea ei a staretului Ioan de la manastirea Prislop.Studii si descoperiri istorice mai recente arata ca Mitropolia ortodoxa a Transilvaniei exista inca din sec. XIV, primul episcop atestat documentar fiind "Arhiepiscopul Ghelasie, 1376, la Ramet", iar in sec. XV ierarhii Ioan, stabilit la Hunedoara (1456), urmat de Ioanichie (1479), sau mitropolitii de la Feleac-Cluj, Daniil, Marcu, Danciu si Petru (1538). In sec. XVI avem stiri despre arhiereul Ioan din Pesteana (1553), Hristofor,