Istoricul orașului Roman

CĂLĂTORULE……OPREŞTE-TE O CLIPĂ DIN DRUM!

ÎNCERCAŢI SĂ DESCOPERIŢI ORAŞUL ROMAN, CU TOT CE ARE MAI FERMECĂTOR

PRIVIŢI SPRE TRECUT, PENTRU A-L CUNOAŞTE MAI BINE

Primul “Certificat de naştere “ al oraşului

30 martie 1392-un hrisov de danie al lui Ionaş Viteazul, care a fost scris “în cetatea noastră, a lui Roman Voievod” (U naşem gorod ot Romanorum – voevoda).

numele oraşului a fost preluat de la numele voievodului Roman I Muşat (1392-1394), considerat ca fiind întemeietorul acestuia.

“Cronica Romanului şi a Episcopiei Romanului”

Nicolae Iorga arată că oraşul poartă numele voievodului care a întemeiat cetatea - fratele lui Petru Muşat: “Roman Vodă,…,a întemeiat…, o cetate nouă la locul de vărsare al Moldovei, punându-i numele său: Cetatea Roman Vodă- Romanul de astăzi”.

J.A. VAILLANT-CĂLĂTOR FRANCEZ-spunea despre Roman:

“a fost restaurat în anul 1390 de Roman I, de la care î-şi trage numele”. După acest autor, oraşul ar fi fost capitala Moldovei, o perioadă de timp.

MĂRTURII ALE ISTORICILOR ROMÂNI:

Constantin C. Giurescu afirma că “Romanul este unul din cele mai vechi oraşe moldovene. Mai vechi decât se crede îndeobşte”.

Lucian Chiţescu formulează ipoteza că cetatea nu aparţine epocii primului voievod muşatin, ci exclusiv lui Roman I.

Pornind de la informaţia cronicarului Grigore Ureche, conform căruia “cetatea de lângă târgul Romanului se numea Smerodava”, profesorul Ilie Minea a concluzionat că numele mai vechi al oraşului ar fi fost Sf. Dumitru.

ROLUL ECONOMIC AL ORAŞULUI

Încă de la începuturile dezvoltării lui ca oraş, Romanul a avut un rol economic deosebit de important prin marele număr de meseriaşi şi negustori.

Ştiri despre existenţa şi activitatea meseriaşilor la Roman, avem încă din secolul al XIV-lea, când activau aici meseriaşi veniţi din sudul Poloniei şi Europa Centrală

ACTIVITATEA COMERCIALĂ

Romanul ERA ÎN SEC. AL XIV LEA, unul dintre cele mai importante centre ale Moldovei în blănărit, în special în confecţionarea cojoacelor.

Meseriaşii şi negustorii s-au constituit în bresle şi ghilde apărute încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. În Roman, cea mai veche breaslă datează din jurul anului 1641

Activitatea comercială se desfăşura predilect în două locuri, numite târguri, “târgul de sus” sau “târgul vechi” aflat în faţa mănăstirii Precista Mare şi “târgul de jos” sau “târgul nou” situat în apropierea bisericii Sf. Nicolae. Târgul se desfăşura de două ori pe săptămână, reglementările din anul 1673 prevăzând ca “… ziua târgului să nu fie duminică, ci să fie marţi şi miercuri”.