Impactul economic asupra dezvoltării populației Țării Romanești în secolul XVIII

De-a lungul timpului, populația a reprezentat un factor important în ceea ce privește evoluția istorică. Termenul de demografie provine din limba greacă și face referire la studiul populațiilor. Demografia se ocupa cu descrierea și analiza populației cu privire la dinamică, migrații, urbanistică, spațiile rurale, natalitate, mortalitate, divorțialitate, nupțialitate etc. Acest studiu nu poate fi realizat fără colaborarea cu domeniile privitoare la economie și sociologie, reprezentând o știință interdisciplinară.

Europa secolului al XVIII ilustrează o îmbunătățire la nivel demografic datorită evoluției domeniilor cu caracter industrial și agricol, astfel observăm și o ameliorare a hranei, implicit a stării de sănătate permițând în final o dezvoltare a populației. În acest secol creșterea producției agricole a devenit direct proporțională cu evoluția omenirii.

În Țara Românească secolul al XVIII reprezintă un punct marcant în istoria românilor. În ciuda dezastrelor cauzate de războaiele ruso-austro-turce, Țările Române fiind teatru de război pentru puterile beligerante, dar și a instaurării regimului fanariot în Moldova și în Țara Românească, în anul 1711, respectiv 1716, calamitățile naturale au determinat probleme grave societății românești. Răcirea temporară a climei, inundații, cutremure, epidemiile, în special ciuma, foametea au determinat inflexiuni în privința creșterii demografice a populației Țărilor Române.

Acest veac s-a confruntat încă de la începuturi cu crize declanșate de calamități naturale. Anii 1706-1707 au fost marcați de o epidemie de ciumă; în anii 1709-1710 lăcustele au distrus recoltele Țării Românești și ale Moldovei, urmând o altă perioadă a ciumei; nouă ani mai târziu ciuma a afectat din nou poporul român, fiind favorizată de o secetă puternică, foamete și război. Cutremurele au cauzat și ele pagube materiale poporului român în acest veac, fiind menționate de cronicari, călători sau clerici sub denumirea de „cutremur puternic”, „cutremur mare”, „cutremur groaznic” ilustrând magnitudinea seismică percepută în acel moment de cel care descria evenimentul.

Războaiele ruso-austro-turce au determinat pierderi teritoriale și implicit pierderi ale populației românești. În 1711 pierdem Hotinul, în 1718 Țara Românească pierde Oltenia, iar mai târziu, în 1775 Bucovina intra și ea în componența Imperiului Habsburgic. Imperiul rus ocupa și el Basarabia în 1812.

Toate aceste evenimente au influențat dezvoltarea populației în Țara Românească, generând situații covârșitoare pentru conducerea principatului.

Saga dezvoltării populației în Țara Românească a fost influențată și de factorul economic fiind unul decizional în ceea ce privește evoluția socială. Odată cu începutul noului secol, societatea va cunoaște un punct de cotitură marcat de evenimente greu de suportat de români. Secolul va îngloba sărăcie, teritorii pustiite, jefuite, lăcomie, înjosirea statului în fața puterii suzerane, epidemii și calamități ce se succedau fără oprire, punând piedici dezvoltării economice și implicit a populației.