Ideea de Nationalitate si Principiul Nationalitatilor la Aurel C. Popovici

Extras din referat Cum descarc?

In evolutia conceptului de natiune la romanii din Austro-Ungaria, momentul A.C. Popovici reprezinta triunful principiului de nationalitate in doctrina nationalitara la romani si transformarea sa in fundament al militarismului politico-national. Ideea de natiune pe care s-a intemeiat doctrina lui Popovici sintetizeaza nu numai traditia gandirii romanesti, ci si influentele conceptului european, care dupa 1870 a avut o evolutie contradictorie, impartasita tot mai mult de orientarile de dreapta, sub influenta noilor realitati politice europene si a curentelor ideologice sau stiintifice care se afirma la finele veacului in Germania sau Franta. Ideea de natiune pe care a promovat-o intre 1891-1910 cel mai avizat doctrinar al nationalismului romanesc reflecta fidel aceasta oscilatie intre teoria voluntarist-empirista si cea naturalist-istorista, intre conceptia democratica de natiune si cea reactionara, ilustrand sinuozitatile ce le traversa nationalismul nu numai in spatiul continental ci si in miscarea de idei romaneasca, sub influenta teoriilor europene si a noilor curente din viata politica romaneasca. In conceptia lui Popovici, ideea de natiune si principiul nationalitatilor reprezinta o idee politica eminamente moderna, implementata de Revolutia franceza, ale carei principii s-au dezvoltat si s-au diferentiat, raportandu-se de la indivizi, singulari la grupuri de indivizi, la individualitati sociale . Unul din aceste principii, principiul de nationalitate constituia o faza mai inaintata in fireasca evolutiune a aplicarii practice a principiilor liberale si egalitare. Conform interpretarii propuse, esenta principiului consta in pretentiunea unor certe grupuri sociale a fi recunoscute libere si egale cu alte asemenea grupuri, este pretentia indiscutabila etica a popoarelor a se dezvolta liber, conform spiritului lor particular pe baza egalitatii conditiilor generale de dezvoltare. Originea principiului nationalitar in ideeile liberale si egalitare ale revolutiei franceze a fost teza fundamentala pe care s-a constituit teoria sa in 1894, chiar daca spiritul revolutiei franceze a fost mai degraba cosmopolit decat nationalist. Prin diferentierea ulterioara a acestor idei generale despre libertate si egalitate, a iesit la iveala tot mai limpede principiul nationalitatilor. Impulsul pentru proclamarea acestui principiu a fost provocat de reactiunea germana impotriva preponderentei influentelor culturale franceze, de reformismul iosefin, care a provocat interesul popoarelor din Austria pentru nationalitate si pentru limbile nationale. De atunci principiul a devenit o idee de forta, o putere elementara in dezvoltarea statelor europene, spunea Popovici, ceea ce l-a determinat in 1894 sa sustina ca multe lupte si mari schimbari in harta Europei s-au facut, dar mai ales au sa se faca in viitorul apropiat, in consecinta dezvoltarii continue a acestui principiu. In 1906 a reluat aceasta teza, definind nationalitatea ca un popor care traieste pe acelasi pamant, vorbeste aceeasi limba si, ajuns la constiinta omogenitatii sale nationale, aspira la un ideal politico-cultural comun. In spiritul scolii juridice italiene preciza: caracteristica principala a nationalitatii, care ii da in acelasi timp o mare importanta politica, rezida astfel in constiinta nationala. Tot in 1906 definea nationalitatea ca o individualitate pronuntata a poporului. Ea se baza pe existenta unui teritotiu comun, pe constiinta unei origini comune si, in parte, pe constiinta unei religii si mentalitati comune. Intemeiat pe ideea ca natiunea este o unitate morala, avand drept baza o gandire comuna, Popovici accentua teza ca national inseamna sa traiesti autonom din punct de vedere politic, pentru ca sa poti dezvolta mai departe o cultura nationala drept spiritul vital care anima elementele constituitive ale natiunii. Intemeiat pe o conceptie democratica, liberala despre natiune, a extins dreptul individului de rezistenta la opresiune asupra nationalitatilor, denumind luptele nationale drept lupte de drept. Constiinta natiomala este un drept ce nu mai poate fi contestat, o proba despre gradul de cultura a unui popor. Faptul ca in masele largi acest simtamant este instinctiv observa Popovici si ajunge la o constiinta clara numai in patura culta nu schimba cu nimic din esenta si eficacitatea lui. In consecinta, principiul nationalitatilor era rezultat firesc al culturii generale divizata si asimilata in toate straturile societatii. Trezirea unui popor, locuind un teritoriu comun, la care constiinta personalitatii sale nationale este in sine un titlu de drept profund etic al poporului respectiv sa se poata constitui intr-o individualitate politica. In spiritul scolii juridice italiene, Popovici, sustinea ideea ca din constiinta unei nationalitati, care locuieste pe un teritoriu propriu si compact, despre personalitatea sa nationala emana si drepturile sale nationale. Dreptul natiunii de a se constitui intr-un stat rezulta din constiinta nationala care se intemeiaza pe suveranitatea nationala a poporului constient de nationalitatea sa. Aceasta motiva si dreptul nationalitatilor de a iesi din legaturile politice straine si a se uni cu eventualele state de nationalitate comuna intr-un stat national si independent. Drepturile nationale, nationalitatea , libertatea, egalitatea si autonomia unui popor. Pentru A.C. Popovici constiinta nationala se prezinta ca un echivalent al fortei. Ea se prezinta paralel cu libertatea statului in care se gaseste acel popor, in raport cu progresul culturi, si fireste, cu gradul de inteligenta al acelui popor. In aceasta faza de dezvoltare, constiinta nationala apare ca o forta pentru validitatea drepturilor nationale si tot asa ca o forta de rezistenta in cazuri cand nationalitatea este periclitata si prigonita intr-un fel sau altul. Mijloacele concepute de el in dezvoltarea constiintei nationale erau cele folosite in statele democratice pentru dezvoltarea opiniei publice si pentru afirmarea spiritului cetatenesc: progresul instructiei si educatiei, inlesnirile comunicarii, presa, dreptul de asociere si intrunire in general, luminile civilizatiei desteapta popoarele asuprite de stapaniri straine si le ridica constiinta nationalitatilor . Tendinta catre unitate nationala si contopire apare atunci numai cand popoare avand constiinta propriei lor personalitati sunt asuprite si teoretizate si sunt expuse unor nesabuite experiente in scopul asimilarii. In imperiile multinationale, sustinea Popovici, problemele nationale sunt probleme de drept public, adica probleme constitutionale. Cand o parte este asuprita, sentimentul national denumit activ isi propune drept scop autonomia si egalitatea cu celelalte nationalitati conlocuitoare. Daca starea de subordonare si de asuprire ameninta viata nationala, lupta desfasurata la inceput in cadru local, pentru autonomie si egalitate, se transforma intr-o lupta pentru inchegarea nationala, pentru dobandirea unitatii nationale a tuturor faranturilor poporului respectiv cu poporul de acelasi neam sau numai inrudit, cu care se invecineaza. Tendintele de unitate nationala sunt cu atat mai active, cu cat una sau mai alta din partile constituitive, sunt dezmembrate ale unei natiuni sunt expuse la asupriri straine. Cand una sau mai multe parti dezmembrate ale aceleasi natiuni sunt asuprite sau periclitate in existenta lor ele fatal trebuie sa se ralieze si sa caute in aceasta concentratie a fortelor lor mijlocul pentru apararea solidara a identicelor lor interese. Tendintele de asimilare artificiala erau expresia formelor despotice de guvernare in tentativa lor de a nimici individualitatile nationale. Constiinta nationala reprezinta cea mai reala forta de rezistenta contra asimilarii artificiale. Impiedicate de folosirea mijloacelor constitutionale de lupta sau prigonite pentru manifestarea constiintei lor nationale, popoarelor nu le ramane decat sa opuna violentei tot violenta. Invocand ideile lui Buckle si Blunntschli, Popovici a teoretizat dreptul la revolutie al natiunilor violentate, definind ca o fireasca si logica consecventa a dreptului individual de legitima aparare, o aplicare a acestui drept individual la grupurile sociale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Ideea de Nationalitate si Principiul Nationalitatilor la Aurel C. Popovici.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!