Intr-o epoca in care s-au pus bazele statului roman unitar, in paleta patriotilor romani care au pus umarul activ la realizarea dezideratului romanesc, il intalnim si pe Ioan sau Iancu Alecsandri, fratele marelui poet Vasile Alecsandri. Acesta va fi unul dintre cei mai activi partizani ai Unirii Principatelor Romane, dar care a cazut oarecum in uitare. Vom incerca in paginile ce urmeaza sa schitam un portret al lui, prin prisma activitatii sale ca agent diplomatic al Principatelor Unite. Iancu Alecsandri provine dintr-o familie de boieri moldoveni. Nascut la Iasi, in penultima zi a anului 1826, va incepe sa descifreze primele slove sub indrumarea parintelui institutor Gherman, urmand mai apoi cursurile pensionului lui Cuenim, dupa pilda fratelui mai mare. Se inscrie ca elev in cursul inferior al Academiei Mihailene, unde invata intre anii 1832-1837. in aceasta perioada va juca alaturi de viitorul mare actor Matei Millo, intr-o piesa ce, parca, voia sa-i prefigureze cariera: 99Serbarea militara::. Alege sa se inroleze in militia pamanteana, avand o ascensiune rapida de la rangul de cadet pana la cel de capitan, lucru deloc neobisnuit in acea epoca.totusi nu va fi incantat de aceasta slujba si va renunta, in favoarea continuarii studiilor in Apus. Ajuns la Paris, tinta stabilita la plecarea din tara fiind capitala franceza, va locui impreuna cu N. Balcescu si cu fratii Golesti pe 99Rue Madame::. Aici este surprins de revolutia din 1848, Alecsandri numarandu-se printre participantii la consfatuirile preparative din martie 1848, alaturi de Balcescu, Golescu-Negru, V. Malinescu, Th. Rascanu, D. Bolintineanu, I. Curie s.a. [...] Il aflam, apoi, prezent in prima lista de subscriptii pentru ajutorarea ranitilor si, spre a ne oferi parca si dovada concursului afectiv la entuziasmul prilejuit de izbanda revolutiei din februarie, coboara in streda, impreuna cu Negri si cu Balcescu, printre insurgentii biruitori. Revine in tara, in primavara lui 1848, insa neputand ajunge pana in Moldova, unde domnitorul luase masuri stricte impotriva revolutionarilor, ramane o vreme la Bucuresti, apoi il intalnim la Brasov, unde participa la elaborarea documentului programatic din mai 1848 Printipiile noastre pentru reformaluirea patriei. Devenind incomoda pentru autoritati prezenta revolutionarilor moldoveni, o mare parte a acestora se refugiaza in Bucovina, gasind adapost la mosia Hurmuzakestilor. Iancu Alecsandri se pare ca a indeplinit in aceasta perioada misiuni secrete pe langa deputatii bucovineni de la Viena si pe langa guvernul revolutionar de la Bucuresti, vizand cristalizarea unor planuri si actiuni revolutionare comune. Izgonit de epidemia de holera de pe melegurile bucovinene, Alecsandri se indreapta spre Paris si nu revine in tara nici dupa incetarea domniei lui Mihail Sturza. In ajunul dublei alegeri a lui Al. I. Cuza, mai exact la sfarsitul lui noiembrie 1858, I. Alecsandri se va numara printre votantii de la Iasi, pentru ca vestea alegerii lui Cuza sa o primeasca la Paris. In consecinta, actionand in concordanta cu interesele fundamentale romanesti, care reclamau in acele imprejurari o larga popularizare in randul cercurilor politice si al opiniei publice internationale, Iancu isi informa fratele, la 8 ianuarie, ca stabilise contacte cu 99oamenii eminenti ai presei franceze::. Date fiind conditiile dublei alegeri, primele masuri luate au fost cele referitoare la popularizarea legitimitatii acestui act. Chiar din primele luni ale anului 1859 s-a initiat o intensa campanie externa si in acest scop au avut loc mai multe misiuni diplomatice, fiind trimisi Vasile alecsandri, ministrul de externe, la Paris, Londra si Torino, Ludovic Steege, membru in comisia riverana a Dunarii, la Berlin si Viena, iar printul Obolenski accepta sa duca la Petersburg scrisoarea lui Al. I. Cuza. In februarie, pentru a satisface susceptibilitatile muntenilor a fost trimis si Stefan Golescu la Paris si Berlin in acelasi scop. In aceeasi luna, mai exact la 4 februarie, fara a astepta cererea celor din tara, I. Alecsandri infatisa varului imparatului Napoleon al III-lea o ampla pledoarie privind caracterul legal al dublei alegeri in persoana lui Al. I. Cuza si, abil, sugera primejdia unor tulburari ce amenintau sa izbucneasca in cazul nerecunoasterii de catre Europa a actului politic de la 5 si 24 ianuarie.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
