1. Originea familiei Rascanestii reprezinta una dintre familiile moldovenesti cu o indenlungata istorie in zona Vasluiului si nu numai. Primele atestari ale existentei rascanestilor o identificam intr-un act de intarire a proprietatii, un act de vanzare cumparare. Actul dateaza din 7008 de la facerea lumii, dupa Hristos datarea fiind anul 1500, si in care Stefan cel Mare intarea actul de vanzare a unei parti din satul Rascanii de Sus aflat pe Teleajina de la Vaslui, si in care se prezentau proprietarii rascani: Oana Riscanul si surorile sale Sora, Nastea si Cerna dar si un var numit Duma. Uricul are o insemnatate si mai mare deoarece prezinta atat valoarea tranzactiei, numele cumparatorului dar si titlurile vechi de proprietate prin care Rascanestii isi demonstrau dreptul de proprietate. Cu ajutorul acestor acte identificam si ascendentii celor 5 veri primari, Oana Riscanul, Nastea si Cerna fiind copiii lui Musa, in timp ce Calin era tatal lui Duma Rascanul, acestia traind in jurul sfarsitului de domnie a lui Alexandru cel Bun. De asemenea, actele doveditoare ale dreptului de proprietate il prezinta si pe bunicul celor 5 veri, pe Duma Rascanul, care a trait la inceputul secolului al XV-lea, el fiind cel care a pus bazele satului aflat in fundul Teleajnei, si care este traversata de apa Rascai ce curge dinspre Carlesti si Rascani si trece pe langa bisericuta din Draxeni. Gheorghe Ghibanescu afirma si existenta unui Rascan cel Batran, care ar fi trait in perioada descalecatorului Bogdan Voda, estimativ pe la 1350. Insa revenind la actele oficiale, prezenta atator urmasi din randul Rascanilor a dus inevitabil si la o rebotezare a zonei dupa numele familiei dominante. Astfel, Rascanii, ca sat, a fost intemeiat la inceput de secol XV, inca din 5 iunie 1469 se afirma prezenta unei zone Ratcani, in actul de intarire a proprietatii, realizat de Stefan Voda viteazului sau Vlad Mursa, care era stapan acum asupra Albestilor de pe Strefenicdar si un alt loc pustiu la fantana din obarsia Largei, ce se afla conform uricului mai sus de Rascani. 2. Etimologia numelui Numele de Rascan a fost asumat oficial de catre urmasii primului stapan de pe Teleajina, astfel fii lui Duma Rascanul, si mai apoi stranepotii, si-au spus Rascanu. Daca realizam o descompunere a termenului Rascani identificam cuvantul de baza Rasc si sufixul ani. Printr-o asociere fireasca a cuvantului de baza, regasim Rasca drept o apa prezenta in judetul Suceava aflata langa o biserica ctitoruta in timpul domniei lui Petru Rares, in jurul anului 1540. Totusi, cea mai veche atestare a cuvantului Rasca o regasim pe piatra de mormant a Anastasiei, mama lui Alexandru Lapusneanu. Din punct de vedere analitic, cuvantul Rasca se aseamana si cu nume de persoane (Rascu), de localitati (Rascov) si chiar plante (rascovi). Printr-o asociere asemanatoare, rasca ne determina sa ne gandim si la numele pe care ungurii il dadeau spre a-i eticheta pe sarbii stabiliti in sudul Ungariei (Rascia, Rasciani). In cazul numelui propriu Rascu, acesta provine de la numele Toderascu. Insa asocierile anterioare sunt putin valide, cel mai probabil, numele rasca isi are originile in slavonescu risca, risca, si care descrie termenul de paraias, apa mica. Acest lucru este verificabil si in cazul romanesc, unde atat apa Rasca din judetul Vaslui cat si Rasca din judetul Suceava reprezinta ape cu albie mica. Si Alex Filippiade isi indreapta atentia asupra etimologiei cuvintului Rascanu, acesta afirmand ca Risca nu provine din slavonescu risca, ci din ruteanul ricca, prima versiune fiind cea de risca, si mai apoi risca, si reprezenta diminitivul de la apa, apusoara, dat ulterior unui parau si in final ajungand sa defineasca si o localitate. Acelasi Alex Filippiade afirma ca de la risca a derivat si numele de familie Rascanu, Riscanul. Totodata termenii de risca-risca-riscanu-riscanu sunt preponderenti in Nordul Moldovei, in timp ce termenii de resca-rescanu-rascanu este mai prezent in sudul Moldovei si in Muntenia. 3. Localizarea satului In ceea ce priveste localizarea geografica a satului Rascani, Marele Dictionar Geografic a lui Lahovari il situa in partea de Nord a comunei Bereasca in judetul Vaslui, situat pe Dealul Rascanilor pe o suprafata de 286 de hectare, din care 27 de hectare de padure si 149 hectare loc de cultura, fanat, imas al proprietatii . Si Gheorghe Ghibanescu se axeaza pe situarea in relief a Rascanilor, precizand ca Rascanii vin pe Teleajina, parau ce izvoraste din dealurile pe care se regaseste Rascani si care primeste in albie alte paraiase din zona precum Botoaia, paraul Teleajina traversand sate precum Bereasca, Teleajen, Ciofeni si se varsa in dreptul satului Buloaia in Barlad, in zona garii Balteni. Lungimea paraului Teleajinei este de aproximativ 18 km de la Rascani la Buloaia. Sate cu nume de Rascani mai identificam pe Jigalia la Falciu si la Lehnestii-Risca la Botosani.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
