Consecintele negative ale primului razboi mondial si evolutia vietii social politice a multor tari au influientat economia pe plan mondial. Primii ani postbelici sunt marcati de actiuni de refacere economica si de readaptare a economiei la viata normala, de pace. Intre anii 1924 - 1929 economia mondiala cunoaste un avant economic dar este interupt de criza economica ce a avut loc din 1929 pana in 1933. 1 Intre anii 1933 - 1939 are loc o etapa de refacere economica in context politic european si international. 2 Si in tara noastra, primul razboi mondial a avut consecinte negative asupra economiei datorita marilor pagube umane si materiale. Tara a pierdut circa un milion de oameni cazuti victime actiunilor militare, bolilor si suferintelor indurate. Primul razboi mondial a avut consecinte asupra stadiului de dezvoltare economica a Romaniei influentand negativ volumul si calitatea productiei agricole. Marile distrugeri datorate razboiului precum si cheltuielile facute de Romania pentru participarea la acesta, au dus la un important dezechilibru al economiei nationale. Viata economica a tarii in primii ani de dupa primul razboi mondial era marcata de dezorganizare si ruina. Agricultura in acea perioada era in situatie de criza. Stocul de cereale se epuizase si nu se mai putea asigura hrana populatiei si nici samanta pentru culturi. In 1918 se ajunsese sa se importe cereale si alte produse alimentare pentru acoperirea consumului intern. Suprafetele cultivate au inregistrat o diminuare insemnata dupa razboi. In anii 1919-1920 suprafetele cultivate cu cereale reprezenta 75% din suprafetele cultivate anterior razboiului. Aceasta diminuare s-a datorat distrugerii lor datorita luptelor, a diminuarii fortei de munca a controversatei infaptuiri a reformei agrare. Problematica refacerii si dezvoltarii agriculturii se putea realiza prin restructurarea proprietatii funciare dorita inca din anii premergatori primului razboi mondial. Hotararea de a se efectua reforma agrara fusese luata inca din 1917, cand Parlamentul de la Iasi a inscris in Constitutie "principiul exproprierii pentru o cauza de utilitate nationala dar ea s-a realizat in anul 1921 si a fost impusa ca o necesitate nationala, ca o varianta pentru rezolvarea celor mai importante probleme sociale ale timpului. Prin reforma agrara s-a urmarit asigurarea cu pamant a marii majoritati a taranimii, consolidarea unitatii statului national, reducerea tensiunilor politice existente, marirea interesului producatorilor agricoli in refacerea economiei si sporirea productiilor agricole. Au fost expropriate cu plata un numar de 22.523 de mosii reprezentand 6.123.789 hectare pamant arabil, pasuni si fanete. Pamantul expropriat s-a vandut in loturi mobilizatilor de razboi din 1916-1918, mobilizatii campaniei din 1913, vaduvelor de razboi cu copii, mici agricultori lipsiti de pamant, agricultori cu proprietati mai mici de 6 ha, orfanii de razboi, preoti, invatatori, functionarii publici etc.3 Din punctual meu de vedere reforma agrara din 1921 a modificat esential repartitia funciara si raportul de forte in viata sociala si poltica a Romaniei fiind primordiala in refacerea economiei. Reforma agrara din 1921 a transformat Romania intro tara agricola, cu preponderenra a exploatatiilor agricole sub 5 ha si o conservare a unui numar insemnat de mosii cu sute de hectare. 1. Criza economica s-a datorat problemelor monetare si politicii bancilor care au detinut mai multe valori sub forma de actiuni si mai putini bani lichizi. 2. S-a adoptat o serie de legi in domeniul agriculturii, industriei, comertului si sistemului de credit. Statul a avut un rol important datorita interventiei in economie. Datorita pericolului de razboi au avut loc intensificari ale activitatii economice in industria militara si industriala. 3. Grupate pe categorii, dupa rencensamant, repartizarea proprietatilor agricole era urmatoarea : tarani saraci (sub 5 ha) 74,9% din totalul exploatatiilor agricole, tarani mijlocasi (5-20 ha) 22,6%, tarani instariti (20-50 ha) 1,7%, proprietati mosieresti (50-200 ha) 0,6%, proprietati mosieresti mari ( peste 200 ha) 0,2% - Maria Muresan, Istoria economiei, Ed. Economica 1998 Privita in ansamblu, reforma agrara a contribuit la schimbarea economiei romanesti in general si a agriculturii in special, datorita modificarii structurii proprietatii asupra pamantului. A creat conditii pentru accelerarea diferentierii taranimii ca urmare a actiunilor legilor specifice economiei de piata, prin folosirea muncii salariate si cresterea rolurilor categoriilor sociale instarite ale statului. Datorita reformei agrare din 1921 a devenit predominanta proprietatea funciara mica si mijlocie, mentinandu-se totusi si un sector apreciabil de explatatii mosieresti. Toti producatorii agricoli, cultivatorii individuali ai pamantului si cei reuniti in asociatii agricole au gestionat pamanturile primite prin reforma, ceea ce a dus la cresterea suprafetelor cultivate si la o crestere a suprafetelor arabile cultivate. Nu trebuie omis faptul ca reforma agrara din 1921, in conceptia initiatorilor si realizatorilor ei, era menita sa stimuleze redresarea productiei agricole, iar despagubirea mosierilor pentru pamanturile expropriate sa le asigure acestora mijloace tehnice necesare explatatiilor agricole. Dar consecintele reformei au influientat negativ evolutia in ansamblu a economiei nationale. In urma restructurarilor marilor proprietati, agricultura romaneasca a evoluat pe doua trasee cu tendinte si performante diferite: una reprezentata de mica proprietate taraneasca fara putere de dezvoltare si cealalta de exploatatiile mijlocii si mari capabile de dezvoltare dar lipsite de fortele necesare Chiar daca s-au facut eforturi de redresare a agriculturii, pana in 1922 nu s-a atins nivelul dinainte de razboi Dupa acest an, agricultura are o perioada de redresare economica. Suprafetele cultivate au crescut progresiv si ating nivelul antebelic in anii 1923 - 1924 dupa care suprafetele cultivate incep sa creasca si in raport cu celelalte intrebuintari agricole. Principalele culturi cerealiere sunt graul si porumbul. Porumbul in special se cultiva pe proprietatile mici si mijlocii iar graul se cultiva pe proprietatile de dimensiuni mari. Productiile de cereale si randamentele la hectar sunt si in aceasta perioada direct proportionale cu factorul climateric si dotarea agriculturii cu utilaje necesare. In lucrari de referinta din literatura de specialitate, se evidentiaza faptul ca, uneletele de baza ale activitatii agricole raportate la numarul de gospodarii taranesti, sunt insuficiente in comparatie cu trebuintele si inegal repartizate pe categorii de explatatii si pe zone geografice. Totusi in aceasta perioada, in Romania nu a putut fi depasit caracterul extensiv cerealier al sistemului de cultura agricola, cresterea suprafetelor cultivate neschimband radical aceasta situatie. In perioada interbelica, agricultura a continuat sa reprezinte ramura principala a economiei romanesti, aceasta atragand si detinand un numar mare de populatie angajata ce avea un nivel ridicat al valorii productiei in raport cu alte sectoare economice. Evolutia economiei romanesti in perioada dintre cele doua razboaie mondiale a avut numeroase sinuazitati obiective si subiective. In primii ani dupa razboi s-a urmarit redresarea productiei vegetale si animale, refacerea inventarului si a gospodariilor distruse, infaptuirea reformei agrare.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
