Cucerirea de catre romani a unor intinse teritorii dacice nord-danubiene si incadrarea lor in sistemul social-economic, politic-administrativ si militar al vastei imparatii romane marcheaza iceputul unei noi epoci in istoria Daciei.Regatul lui Decebal, independent si puternic,este cucerit si desfiintat prin forta armatelor romane,in urma razboaielor purtate in anii 101-102,105-106,iar la nordul Dunarii,pe pamant dacic,apare o provincie romana,singura ctitorita de imparat in cursul timpului la nordul marelui fluviu. Se produc schimbari importante,economice,sociale,etno-politice,lingvistice si cultural religioase,icepe o organizare noua,de factura superioara similara celei din restul lumii romane.Stapanirea romana a insemnat pentru Dacia un real progres pe scara dezvoltarii istorice generale,in comparatie cu epoca anterioara.Viata economica inregistreaza un mare salt inainte in toate domeniile de activitate.1 Capitala provinciei a fost stabilita la Ulpia Traiana fondata intre anii 108-110. Estul Olteniei, sud-estul Transilvaniei si sudul Moldovei, restul teritoriilor vechii Dacii, au fost alipite provinciei Moesia Inferior. De-a lungul anilor, provincia romana Dacia a suferit unele modificari teritorial administrative.In timpul lui Hadrian, urmasul lui Traian, se produce o prima structurare, cand se formeaza doua unitati administrative: Dacia inferioara si Dacia superioara ( Dacia Traiana ). Dupa cativa ani, apare o noua unitate teritorial administrativa : Dacia Porolisensis, desprinsa din nordul Daciei Superioare. O jumatate de secol mai tarziu, Marcus Aurelius procedeaza la unificarea administrativa a celor trei provincii, avand in frunte un guvernator general, cu denumirea de legatus Augusti propraetore trium Daciarum. Vechiile teritorii ale Daciei, care nu au fost cuprinse in noul statut politico-administrativ roman, teritoriul Munteniei, al Moldovei si teritoriul de la nord si nord- vest de provincia romana Dacia au ramas sub supraveghere romana, formatiunile politice de aici ( dacii liberi ) fiind in raporturi clientelare cu Roma. Au fost aduse importante unitati militare pentru apararea acestor provincii romane si pentru a oferii protectie popoarelor daco-romane. In vederea valorificarii cat mai depline a bogatelor resurse ale solului si subsolului noii provincii, in special a metalelor pretioase si a celor metalifere, romanii au adus in Dacia o numeroasa forta de munca specializata, prilej cu care au poposit aici din proprie initiativa si alte categorii sociale de cultura si civilizatie romana din intreg Imperiu Roman, colonizand spatiul vechii Dacii, depopulat in unele zone datorita grelelor razboaie purtate de armatele romane. Inscriiptiile descoperite atesta in Dacia aparitia colonistiilor veniti din Dalmatia, cele doua Moesii, Pannonia, Tracia, Itatlia, Narcicum, Grecia, Raltia, Asia Mica si Siria. Contactul direct dintre purtatorii civilizatiei geto-dace si cei ai culturii si civilizatiei romane va constitui inceputul unui proces complex si de durata, material si spiritual. Statornicirea stapanirii romane asupra teritoriilor cucerite la nordul Dunarii a avut, ca orice prezenta straina venita prin forta, consecinte negative asupra fostului regat al Daciei.Unele dintre urmarile negative ale stapanirii romane asupra fostei Dacii independente au fost : Desfintarea statului geto-dac, prin aceasta o insemnata parte a poporului bastinas fiind lipsita de instrumentul fundamental in lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei.Viata statala,in noile conditii, s-a mentinut doar in teritoriile libere, in special in cele estice, unde puterea politica si militara a costrobocilor si a carpilor a avut o importanta influenta in dezvoltarea culturii materiele si spirituale a autohtonilor, la deposedarea geto-dacilor de principalele bunuri si determinarea lor de a se adapta unor noi structuri politice, social-economice si spirituale. Acapararea bunurilor si bogatiilor solului si subsolului pamantului geto-dacic, a pus in evidenta latura negativa a stapanirii romane in Dacia. Din tara dacilor, romanii cuceritori au ridicat aproximativ 105.500 kg de aur si 331.000 kg de argint, care au permis redresarea economico-financiara a imperiului si construirea unor importante edificii la Roma si in alte teritorii. 2 Prezenta romanilor in Dacia a avut si o latura pozitiva caracterizata prin aspectele si implicatiile ei constructive. Teritoriile geto-dacice au cunoscut un incontestabil progres al fortelor de productie si prosperitate generala, concretizata intr-o crestere deosebita a nivelului culturii materiale si spirituale. In acest domeniu major, Dacia romana a inregistrat progrese semnificative pe linia dezvotarii fortelor productive inca din primii ani de dupa cucerire sub domnia imparatului Traian, care a avut marea inspiratie in ceea ce priveste desemnarea unor guvernatori priceputi si buni gospodari. In timpul stapanirii romane in Dacia , viata economica a evoluat in conditiile sistemului sclavagist tarziu, dar dincolo de aspectele negative, provocate de implantarea noilor relatii de productie, Dacia s-a dezvoltat si a beneficiat de avantajele romanizarii. Ramura economica de baza a ramas Agricultura, desi in antichitate, tara stramosilor nostrii era cunoscuta mai intai ca o zona bogata in aur si in alte minerale.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
