INTRODUCERE Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, revolutie ce a fost totusi invinsa de fortele trimise de sultan, a avut o importanta urmare si anume ca, in 1822 se numesc la conducerea Tarii Romanesti si a Moldovei domni ce proveneau din randul boierilor romani autohtoni. Astfel se atinge un obiectiv politic major urmarit de Tudor Vladimirescu, si anume inlaturarea domniilor fanariote. Astfel incepe, in istoria celor doua Principate, o noua perioada, numita perioada domniilor pamantene (1822-1828), intrerupta in 1828 de regimul ocupatiei rusesti, ca urmare a razboiului ruso-turc, incheiat cu pacea de la Adrianopol (1829). 1.REVOLUTIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU 1.1 Premisele si contextul declansarii revolutiei Revolutia din Tara Romaneasca condusa de Tudor Vladimirescu s-a inscris in seria evenimentelor de acest gen care s-au desfasurat atat in Europa, cat si dincolo de Oceanul Atlantic (in America Latina), in deceniile II-III ale secolului al XIX-lea. In toate aceste miscari revolutionare se disting o serie de obiective comune - libertate, independenta si unitate nationala - stimulate de revolutia americana (1783) si de cea franceza (1789) . Un rol important pentru promovarea spiritului revolutionar l-a jucat si seriile de framantari si miscari din randul grecilor. Putem spune deci ca Revolutia de la 1821 s-a declansat intr-un context international. De asemenea, cauzele principale ale acestei miscari se gasesc in starea deosebit de grea a Principatelor Romane de la inceputul secolului al XIX-lea, stare grea atat pe plan intern, cat si pe cel extern. Influenta miscarilor don alte tari va fi importanta, dar totusi insuficienta pentru a explica declansarea revolutiei. Putem spune astfel ca la capatul unui secol plin de abuzuri si nedreptati infaptuite in timpul regimului domnilor fanarioti si a domniei otomane, era de asteptat prilejul pentru declansarea revolutiei. Prilejul se afla, pe plan intern, in starea provocata in Tara Romaneasca de moartea domnitorului Alexandru Sutu (1802, 1806, 1818-1821), iar pe plan extern,in framantarile politice ale grecilor. Domniile fanariote si dominatia otomana au afectat starea taranimii, stare sociala de constituia marea majoritate a populatiei. Totodata acestea au lezat si interesele celorlalte clase sociale, indeosebi cele ale marii boierimi. Marea boierime, constituita din boierii pamanteni, urmarea sa-si asigure dominatia in viata de stat, sa inlature concurenta boierilor greci la ocuparea functiilor, de asemenea sa elimine si existenta dominatiei straine ce le provoca o stare de subordonare umilitoare. Boierimea imbratisase inainte de 1821 ideea de inlaturare a fanariotilor. In timp ce boierii urmareau eliberarea nationala, taranimea, precum si alte categorii sociale (negustori, mestesugari) urmareau importante restructurari sociale si inlaturarea abuzurilor; aceste categorii sociale adaugau deci, la obiectivele luptei pentru eliberarea nationala si obiectivele luptei pentru eliberarea sociala. 1.2 Tudor Vladimirescu S-a nascut in satul Vladimir, judetul Gorj, satul natal al mamei sale, Ana. Mama acestuia se tragea dintr-o familie de preoti, iar tatal lui, Constantin (zis Ursu), era originar din judetul Mehedinti, si a fost probabil taran liber, razes. A invatat carte si limba greaca in casa boierului Ionita Glogoveanu, din Craiova, care mai tarziu l-a facut pe Tudor un bun administrator de mosie si care l-a folosit in afacerile de negot, mai ales la exportul de vite. In anul 1806 odata cu intrarea sa in cariera administrativa, este numit vataf de Closani, functie pe care o detine , in mai multe randuri, inclusiv in timpul lui I Caragea si Al. Sutu, conform sistemului, cumparand-o cu bani grei. Aceasta functie o va detine pana in 1820. In perioada 14 iunie-26 decembrie face o calatorie la Viena, in perioada Congresului de pace de la Viena (1814-1815), pentru a lichida mostenirea sotiei lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ionita Glogoveanu). Razboiul ruso-turc din 1806-1812 ii ofera prilejul sa-si afirme calitatile militare. Acesta participa la operatiunile militare din Oltenia alaturi de trupele rusesti, in speranta eliberarii tarii de sub dominatia otomana. Primeste gradul de locotenent in armata rusa si este decorat cu ordinul ,,Sf. Vladimir". La sfarsitul razboiului, in 1812, acesta incepe sa se teama de represiunea turceasca, iar pentru a se salva se gandeste sa plece in Rusia. Insa prevederile tratatului de la Bucuresti, care asigurau din partea Turciei gratierea voluntarilor participanti la lupta antiotomana, precum si calitatea de sudit rus, care ii oferea protectie, il fac sa se razgandeasca. Ideea declansarii unei miscari menita sa opreasca starea de decadere politica si sociala a Principatelor a existat inainte de 1821. Ideea o regasim nu numai la Tudor, ci si la o serie de mari boieri din Tara Romaneasca. Tudor Vladimirescu a pastrat legaturi permanente cu pandurii din Oltenia, care erau tot mai nemultumiti de domnii fanarioti. De asemenea, acesta pastreaza legaturi din timpul razboiului si cu o serie de sarbi, bulgari sau greci, la 1821 unii dintre acestia aflandu-se in tabara sa. Inainte de declansarea miscarii, Tudor ia o serie de masuri de aprovizionare cu armament si munitie in vederea inarmarii pandurilor, care vor constitui forta de baza a revolutiei. Organizarea unei armate nationale, formata din panduri si tarani liberi, avea rolul de a inlocui garzile de arnauti formate exclusiv din straini. La 15 ianuarie 1821, pe cand domnitorul Alexandru Sutu era pe moarte (sau murise), se constituie la Bucuresti ,,Comitetul de ocarmuire". Acesta era format din unii dintre cei mai mari boieri ai tarii, in frunte cu Grigore Brancoveanu. In aceeasi zi, trei dintre membrii Comitetului, Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu, ii dau lui Tudor un ,,act de incredintare" prin care il mandatau sa porneasca miscarea. In imprejurarile de la jumatatea lunii ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu intelegea sa porneasca actiunea in colaborare cu marii boieri pamanteni si cu ,,Eteria ". La 16 ianuarie 1821, aceeasi trei mari boieri, care semnasera in ziua precedenta intelegerea cu Tudor, ii dau fruntasului eterist Dimitrie Macedonschi un act de incredintare cu misiunea de a-l secunda pe Tudor, dorind sa il puna pe acesta din urma sub ascultarea lor.
- NICOLAE, Isar, Istoria moderna a romanilor 1774/1784-1918, Partea I, Ed. a II-a rev. si adaug., Bucuresti, Editura Fundatiei ROMANIA DE MAINE, 2005. - http://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/04-scena-politica-1821-1848.html, accesat in 20.12.2019. - https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_al_IV-lea_Ghicah, accesat in 20.12.2019. - https://www.academia.edu/18269714/Curs_3_Domniile_Pamantene, accesat in 20.12.2019. - http://www.qreferat.com/referate/administratie/Revenirea-la-domniile-pamanten614.php, accesat in 20.12.2019. - https://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu?ia_de_la_1821, accesat in 20.12.2019. - https://www.scribd.com/doc/79613526/Domniile-Pamantene-Si-Regulamentare, accesat in 20.12.2019.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
