Domnia lui Cuza

Cuprins referat Cum descarc?

1. Unirea Principatelor infaptuita in anul 1859.
2. Organizarea militara in timpul domniei lui A. I. Cuza.
Reforme legislative militare infaptuite in timpul domniei. lui A. I. Cuza.
3. Marina militara in timpul domniei lui A. I. Cuza.


Extras din referat Cum descarc?

1. Unirea Principatelor
Unirea Principatelor romane: Moldova si Tara Romaneasca, infaptuita la 24 ianuarie 1859, reprezinta o pagina glorioasa, un moment crucial, intiparit adanc in constiinta si in traditiile de lupta ale poporului nostru. Actul politic al unirii Moldovei si Tarii Romanesti - cauza a intregului popor - a pus bazele statului national roman, a deschis calea realizarii reformelor structurale, burghezo-democratice, al caror rezultat avea sa fie Romania moderna. 
Unirea de la 1859, obiectiv de frunte al revolutionarilor pasoptisti, a constituit - dupa cum se exprima Mihail Kogalniceanu - ,,cheia boltei fara care s-ar prabusi tot edificiul national ; ...o unire dorita de veacuri de toti romanii".
Istoria a dovedit ca temeiurile unirii isi au inceputurile inca in vremurile indepartate ale formarii poporului roman, fiind ceruta de insasi necesitatea obiectiva a dezvoltarii social-economice a tarilor romane, iar pe plan structural a fost pregatita si infaptuita prin lupta neprecupetita pentru libertate, unitate statala si neatarnare a zeci de generatii, pana la incununarea deplina de la 1 Decembrie 1918. Unirea din 1859 a fost pasul hotarator pe drumul fauririi statului national unitar roman.
Referindu-se la situatia politica a Moldovei si a Tarii Romanesti, Karl Marx scria in 1854: ,,Principatele dunarene sunt doua state suverane, sub suzeranitatea Portii, careia ii platesc tribut, insa cu conditia ca Poarta sa le apere de toti dusmanii din afara, oricare ar fi ei, si totodata sa nu se amestece sub nici o forma in treburile lor interne. Turcii nu numai ca n-au dreptul sa puna Valahia sub ocupatie straina, dar le este interzis si lor sa treaca pe teritoriul Valahiei fara un motiv serios". Este drept si realitatea istorica o dovedeste ca Poarta nu si-a respectat intotdeauna angajamentele asumate prin ,,capitulatii" in privinta neamestecului in treburile interne si nici in privinta apararii integritatii teritoriale a principatelor.
Dominatia Imperiului otoman era puternic agravata de rivalitatile militare dintre imperiile feudale vecine, care se soldau adesea cu razboaie pustiitoare desfasurate pe pamantul romanesc, urmate de pierderi teritoriale insemnate, de secatuirea bogatiilor tarii, de distrugerea sau instrainarea a nenumarate valori materiale si spirituale, de incetinire a dezvoltarii economice si social-politice a tarilor romane. Mai mult, asezarea tarii noastre la confluenta de interese pentru suprematie a trei mari imperii absolutiste - otoman, tarist si habsburgic - , a silit poporul nostru, mai ales in secolele XVIII-XIX, sa lupte nu numai pentru apararea gliei stramosesti si castigarea neatarnarii, ci si pentru pastrarea fiintei nationale, primejduita de politica expansionista a puternicilor vecini.
Spre cinstea poporului roman, istoria pastreaza in nenumarate dovezi ale vointei sale de a-si apara limba, portul, obiceiurile, legaturile reciproce pe toate taramurile. Dorinta de libertate si unitate, bazata pe constiinta comunitatii de origine, de neam si limba, a reprezentat un puternic liant, care a dainuit peste veacuri, in pofida granitelor politice vremelnice. 
Interesele economice si culturale comune s-au imbinat adesea cu interesele luptei pentru libertate. Multi dintre voievozii romanilor - munteni, moldoveni, transilvaneni - au inteles ca nu se pot apara cu destula tarie in fata primejdiei turcesti decat aliindu-se, reunindu-si fortele. Mihai Viteazul a cutezat sa dea viata acestei idei, izbutind sa realizeze, in anul 1600, prima unificare politica si militara a cele trei tari romane. Dar stadiul dezvoltarii societatii si imprejurarile externe neprielnice au facut ca unirea realizata de el sa dureze foarte putin. In ciuda acestui fapt, unirea de la 1600 s-a inscris cu litere de aur in istoria patriei, contribuind la dezvoltarea constiintei de unitate a romanilor si capatand pentru toate generatiile urmatoare o valoare de simbol si o nepieritoare chemare. 
Tudor Vladimirescu a ilustrat ideea nationala romaneasca, a solidaritatii politice intre romani pe baza existentei aceluiasi popor in cuprinsul intregii Dacii, in pofida granitelor politice ale vremii. Tudor, e drept, nu vorbeste de unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un singur stat, dar mentioneaza necesitatea unitatii politice in sens national, pentru castigarea ,,dreptatilor" tarii. 
Desi inabusita, revolutia din 1821 a avut urmari importante pe linia ,,redesteptarii romanilor" de pretutindeni, a dorintei lor de unitate nationala. Taranii romani din Transilvania il asteptau pe ,,Tudoras" sa treaca muntii sa-i scape de nemesimea maghiara si sa statorniceasca ,,legea natiunii romane". 
Mihail Koganiceanu, vorbind despre insemnatatea miscarii revolutionare a lui Tudor si despre urmarile acesteia pentru tara noastra, tinea sa sublinieze ca ,,intamplarilor de la 1821 suntem datori cu orice propasire... caci ele ne-au desteptat duhul national". In adevar, dupa 1821, ideile de unitate politica se transforma tot mai mult in tendinte spre unitate, in lupta pentru infaptuirea unitatii nationale si pentru inlaturarea dominatiei straine.
Diplomatul francez Bois-le-Comte, care constatase, atat la Bucuresti, cat si la Iasi, o atmosfera in favoarea unirii tarilor romane, scria in martie 1834: ,,Crearea unui mare ducat al Daciei, care ar reuni cele doua principate, ar fi... expresia dorintei celei mai generale a acestor tari".
Intre anii 1837 si 1840, miscarea nationala unionista din Tara Romaneasca a trecut la actiuni politice de amploare. S-a format o ,,partida nationala", condusa de colonelul Ioan Campineanu, care in toamna anului 1838 a procedat la intocmirea unui proiect de constitutie burghezo-liberal, preconizand unirea tarilor romane intr-un stat national independent. Declaratia de principii a partidei nationale s-au Actul de unire si independenta, redactat la 1 noiembrie 1838 de aceasta partida, proclama datoria semnatarilor (membrii ai Adunarii obstesti) de ,, a mantui suveranitatea romana" si a reda o patrie sloboda si independenta tuturor membrilor natiunii romane. Necesitatea unirii nationale era motivata de Campineanu si prin faptul ca ,,cu un teritoriu impartit ar fi cu neputinta pentru romani sa se impotriveasca prin ei insisi puternicilor imperii care ii inconjoara".
Campineanu avea legaturi cu domnul Moldovei, Mihail Sturdza, cu emigratia poloneza si cu guvernele Frantei si Angliei, de la care spera sa primeasca ajutor. In vara anului 1839, el a intreprins o calatorie la Constantinopol, Paris si Londra, dar n-a putut obtine sprijinul scontat pentru cauza romaneasca, iar la intoarcere a fost arestat.
Dupa reprimarea miscarilor conduse de I. Campineanu, de Dimitrie Filipescu ori de Leonte Radu in Moldova, luptatorii patrioti romani au trecut la crearea unei organizatii secrete care sa dirijeze toate actiunile revolutionare de unitate politica si de eliberare nationala si sociala a poporului roman. Astfel s-a intemeiat in toamna anului 1843 societatea revolutionara secreta Fratia - initiata de N. Balcescu, I. Ghica, capitanul Christian Tell si C. A. Rosetti -, cu scopul de a rasturna oranduirea feudala si a infaptui unitatea nationala a romanilor in cadrul unui stat independent. Pentru a putea desfasura o activitate eficienta, Fratia si-a creat in 1845 si organizatii legale: la Bucuresti Asociatia literara a Romaniei, iar in Franta Societatea studentilor romani din Paris. Asociatia literara colabora in Transilvania cu Gh. Baritiu, iar in Moldova cu M. Kogalniceanu, V. Alecsandri, V. Malinescu, C. Negri si alti carturari. Sub o forma legala, de raspandire a cunostintelor si de incurajare a scriitorilor romani de pretutindeni, asociatia avea un scop politic tainuit, acela de a actiona pentru faurirea unitatii nationale.
In preajma revolutiei de la 1848, unitatea nationala devenise crezul politic al patriotilor romani, atat al celor din tara, cat si al celor aflati la studii in strainatate.
,,Tinta noastra - spunea Balcescu - socotesc ca nu poate fi alta decat unitatea nationala a romanilor. Unitate mai intai de idei si simtaminte, care sa aduca apoi cu vremea unitatea politica". Totodata, el cerea reforme sociale bazate pe principiile dreptatii si egalitatii. Era anuntat, asadar, programul de emancipare nationala si sociala - impus de insasi dezvoltarea societatii romanesti -, care va aduna in jurul revolutionarilor pasoptisti romani fortele sociale dornice de progres si de innoiri burghezo-democratice si care vor imprima revolutiei de la 1848 trasaturi comune in cele trei tari romanesti.


Fisiere in arhiva (1):

  • Domnia lui Cuza.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!