Dimitrie Gusti - In Memoria Oricarui Roman

Extras din referat Cum descarc?

A fost profesor la Universitatile din Iasi si Bucuresti, ministru al invatamantului (1932 - 1933), membru al Academiei Romane din 1919 si apoi presedinte al ei (1944 - 1946), membru al mai multor academii, societati si institute de sociologie de peste hotare.
Este fondatorul Scolii sociologice (monografice) de la Bucuresti. D. Gusti rezuma sistemul sau sociologic la cateva enunturi: societatea se compune din unitati sociale, adica din grupari de oameni legati intre ei printr-o organizare activa si o interdependenta sufleteasca; esenta societatii este vointa sociala; vointa sociala depune ca manifestari de viata: o activitate economica si una spirituala, reglementate de o a activitate juridica si de o activitate politica; vointa sociala este conditionata in manifestarile ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic si istoric; schimbarile suferite de societate in decursul timpului, prin activitatile ei si sub inraurirea factorilor conditionanti, se numesc procese sociale; i nceputurile de dezvoltare pe care le putem surprinde in realitatea prezenta si, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendinte sociale .
Plecand de la sistemul sau, Dimitrie Gusti a fundamentat metoda monografica, metoda ce presupune abordarea simultana, multidisciplinara a subiectului pe cadre si manifestari, folosind echipe de specialisti din domeniul stiintelor sociale, medici, ingineri, agronomi, invatatori etc.
A initiat si indrumat actiunea de cercetare monografica a satelor din Romania (1925 - 1948). A obtinut legiferarea serviciului social (1939), prin care se institutionaliza, pentru prima oara in lume, cercetarea sociologica, imbinata cu actiunea sociala practica si cu pedagogia sociala.
A fondat si condus Asociatia pentru stiinta si reforma sociala (1919 - 1921), Institutul Social Roman (1921 - 1939, 1944 - 1948), Institutul de stiinte sociale al Romaniei (1939 - 1944), Consiliul national de cercetari stiintifice (1947 - 1948). A creat, impreuna cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl si G. Focsa, Muzeul Satului (1936).
A infiintat si a condus revistele "Arhiva pentru stiinta si reforma sociala" (1919 - 1943), "Sociologie romaneasca" (1936 - 1944) s.a.
Opere principale:
"Egoismus und Altruismus" (1904), "Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik" (1908), "Cosmologia elena" (1929), "Sociologia militans" (vol. I, 1935; vol .I si II, 1946), "Cunoastere si actiune in serviciul natiunii" (2 vol., 1939), "Problema sociologiei" (1940), "La science de la realite sociale" (1941).
RECONSTITUIREA MUZEALA A UNOR OBICEIURI POPULARE TRADITIONALE ROMANESTI
Obiceiurile populare traditionale ale romanilor au atras atentia multor oameni de stiinta si de cultura, incepand cu Dimitrie Cantemir, lor adaugandu-li-se numeroase relatari ale unor calatori straini, in trecere prin tarile romane.
Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA" din Sibiu a inceput, in anul 1998, reconstituirea in "Dumbrava" a obiceiurilor de Ispas, de Sanziene si de Sf. Ilie, iar in anul 2004 Ropotinul testelor - prin aducerea in cadrul Muzeului in aer liber a locuitorilor unor sate in care acestea se mai practica sau au fost reinviate din uitare in ultimii ani.
In ziua de Ispas, consemneaza Simion Florea Marian, "prin ferestre se pune leustean si tot cu acesta se bat vacile, ca sa nu le strice strigoaiele, iar pe sine se incing si se bat anume ca sa se ingrase. Din ziua de Pasti si pana in ziua de Ispas, partea cea mai mare a romanilor, cand se viziteaza sau se intalnesc unul cu altul, se saluta numai cu cuvintele: Hristos a inviat si Adevarat c-a inviat. In ziua de Ispas insa se saluta cu: Hristos s-a inaltat si Adevarat ca s-a inaltat."
Reconstituirea in muzeu a sarbatorii de Ispas s-a facut in anii trecuti cu locuitorii din Sibiel iar in anul 2005, intr-o noua formula de prezentare, cu elevii Scolii generale cu clasele I-VIII, nr. 24 din Sibiu, pregatiti de catre dna. invatatoare Maria Scheau. Pe platoul din fata bisericutei de lemn din Bezded s-a tinut o slujba religioasa si preotul i-a binecuvantat pe cei prezenti. Elevii acestia, care au mai prezentat anul trecut in muzeu obiceiuri de iarna si colinde, desi invata la oras, au studiat obiceiul practicat in lumea satului si l-au reconstituit in Muzeul in aer liber din Dumbrava. Au ocolit de cate trei ori biserica si troitele din vecinatate, cantand: "Sfanta Cruce, nu te duce,/ Ca vin junii, cu cai buni,/ Si fete mari cu cununi,/ Si batrani cu-nchinaciuni, / Si preoti cu rugaciuni..."
Semnificatia ritualului inconjurarii bisericii si a troitelor, in sens invers acelor de ceasornic ("sensul vietii"), este a invocarii Proniei ceresti de a binecuvanta credinciosii. Este interesant fenomenul de preluare a unor obiceiuri specifice lumii satului, de catre tinerii de la oras. Schimbarile rapide ce-au avut loc in lumea satului, disparitia multor batrani pastratori ai acestor traditii, au dus in multe parti la uitarea lor. Iata cum unii tineri entuziasti, impresionati de "magia" unor ritualuri populare foarte vechi, au inceput sa le reinvieze si sa le practice.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dimitrie Gusti - In Memoria Oricarui Roman.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!