Dezvoltarea Economiei în Perioada 1877-1918

Extras din referat Cum descarc?

1. DEZVOLTAREA ECONOMIEI IN PERIOADA 1877-1918
1.1 Evolutia agriculturii
Problema agrara si agricultura au constituit factorul cheie al evolutiei societatii si economiei romanesti in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea.
Regimul agrar din perioada 1864-1921,in continut si forme,era ,,expresia tranzitiei" de la sistemul agrar feudal al marii expoatatii spre sistemul agrar taranesc,a prefacerilor de natura juridica sociala si economica din cadrul agriculturii; acestea se desfasurau greoi, franate din cauza insuficientei conditiilor financiare si a intereselor marilor proprietari si arendasi, unicii beneficiari ai avantajelor economice extraordinare ale regimului, pe seama si in detrimentul taranimii eliberate. 
Anul 1848 a propulsat problema agrara in prim-planul transformarilor sociale in toate teritoriile locuite de romani, iar crearea statului national modern(1859) a repus la ordinea zilei cu o noua acuitate, infaptuirea reformei agrare.
Prin reforma se eliberau circa 516 000 de familii taranesti;dintre ele, 408 109 urmau sa intre in stapanirea unui lot de cultura-variind intre 7,8 ha 2,2 ha,iar aproape 60 000 de familii trebuiau sa se multumeasca doar cu lot de casa si gradina. 
Potrivit principiului care a guvernat opera de reforma,claca(in Tara Romaneasca) si dijma trebuiau rascumparate. Suma totala varsata de tarani,pana in 1898,a fost de 136,7 milioane de lei. Ea reprezenta de fapt pretul pamantului convertit sub forma rascumpararii clacii.
Prin reforma din 1864 lunga serie istorica a feudalismului agrar luase sfarsit in Romania veche.
In vechea Romanie, recensamintele fiscale din 1896,1902 si 1905(facute pe diferite tipuri de proprietate) indica urmatoarea structura a proprietatii cultivabile si forestiere:
Categorii de proprietate Numarul proprietatilor Intinderea cultivabila in ha %din suprafata cultivabila Paduri Total Proportia
1. pana la 10 ha 920 939 3 153 645 40,31 350 000 3 503 645 34,08
2. 10-50 ha 36 318 695 936 8,89 8,52
3. 50-100 ha 2 405 166 847 2,13 
4. peste 100 ha 4 171 3 810 351 48,67 2 077 290 882 641 57,40
Sursa:N.N Constantinescu,Istoria economica a Romaniei,vol I
In Transilvania, potrivit recensamantului din 1910, aristocratia funciara maghiara detinea 85,7% din mosiile de peste 500 ha, iar marea burghezie de provenienta germana 7,7%, in timp ce romanii nu detineau decat 5,7% din categoria acestor proprietati.
In Bucovina, marii proprietati funciare ii revenea 44,93% din suprafetele arabile si forestiere, proprietatii de stat si comunele 9,98%, iar mica proprietate detinea 45,09% din masivul funciar. In Basarabia, marii proprietari funciari detineau 43,2% din suprafata agricola si forestiera, statul, orasele si biserica detineau 8,2% din masivul funciar, iar taranii 48,6%.
Daca la cele de mai sus adaugam lipsa de dinamism a vietii urbane, vom intelege pentru ce erau intrunite conditiile instalarii autoritare a regimului de invoieli, denumit altfel, regimul bazat pe dijma.
Regimul de invoieli isi pune sigiliul caracteristic pe viata agrara din Romania intre reforma din 1864 si primul razboi mondial. Pe osatura latifundiului si a regimului de invoieli se altoieste, in plus, marea arendasie, parazitara si speculativa. Marele arendas nu a insemnat decat in foarte mica masura un element novator in formele de productie,in organizarea economica a exploatarii pamantului. Raporturile dintre el si micul producator erau similare cu cele intervenite intre acesta din urma si mosier.

Fisiere in arhiva (1):

 Dezvoltarea Economiei in Perioada 1877-1918.doc