Cultura Gumelnița în centrul și sudul Dobrogei

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale si spirituale. Evolutia sa a fost concentrica si gradata, intensitatea impulsurilor culturale scazand dinspre centru spre zona periferica. Urmarind din aproape in aproape zona de geneza a elementelor de cultura materiala si spirituala eneolitice, intuim existenta unui centru de iradiere nord-tracic. Nu negam rolul evolutiei locale neintrerupte, dar credem ca folosirea unor tehnici noi s-a datorat in primul rand impulsurilor (modei) culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice. Directia de penetrare a acestor impulsuri este argumentata si de usoara anterioritate a eneoliticului dezvoltat in regiunea sud-dunareana. Schimburile cu Tracia septentrionala nu s-au redus la simple piese de import: piesele de cupru si aur, ceramica grafitata, dar mai ales plastica de lut si os dovedesc intrepatrunderi la nivelul unor forme de suprastructura. (detalii) Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale si spirituale. Evolutia sa a fost concentrica si gradata, intensitatea impulsurilor culturale scazand dinspre centru spre zona periferica. Urmarind din aproape in aproape zona de geneza a elementelor de cultura materiala si spirituala eneolitice, intuim existenta unui centru de iradiere nord-tracic. Nu negam rolul evolutiei locale neintrerupte, dar credem ca folosirea unor tehnici noi s-a datorat in primul rand impulsurilor (modei) culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice. Directia de penetrare a acestor impulsuri este argumentata si de usoara anterioritate a eneoliticului dezvoltat in regiunea sud-dunareana. Schimburile cu Tracia septentrionala nu s-au redus la simple piese de import: piesele de cupru si aur, ceramica grafitata, dar mai ales plastica de lut si os dovedesc intrepatrunderi la nivelul unor forme de suprastructura. Formarea marelui complex cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI nu ar fi fost posibila fara etapa pregatitoare a eneoliticului timpuriu: Boian III - IV, Karanovo V, Sava IV, Poljanica IV, Hamangia III IV, cand se constata o intensificare a schimburilor la distante mari. Fenomenul nu a fost singular; la nord de arealul gumelnitean, pe un spatiu imens - din SE. Transilvaniei pana pe malul apusean al Niprului - s-a format complexul cultural Ariusd-Cucuteni Tripolje.

Pe teritoriul Dobrogei, in functie de fondul cultural anterior si de pozitia geografica favorabila existenta a doua culoare de acces Dunarea si Marea Neagra se vor contura, incepand cu etapa eneoliticului dezvoltat, doua aspecte regionale. De-a lungul Dunarii, in zona centrala si nordica a Dobrogei s-a manifestat varianta dobrogeana, foarte apropiata de cea nord-dunareana, fapt explicabil daca avem in vedere fondul de geneza comun cultura Boian. Continuitatea de locuire a fost surprinsa cel mai ...

I. Andriesescu 1916 Andriesescu, I., Obiecte preistorice din colectiunea prefecturii Durostor, Raport MNA, p. 16 si urm.

I. Andriesescu 1928 Andriesescu, I., Arheologia si istoria veche a Dobrogei, 1928.

Al. Avram, O. Bounegru,C. Chiriac 1985 Avram Al., Bounegru O., Chiriac C., Cercetari perieghetice in teritoriul Histriei (I.), Pontica XVIII, p. 114-123.

Al. Avram, O. Bounegru, C. Chiriac, Em. Alexandrescu 1986 Avram Al., Bounegru O., Chiriac C., Alexandrescu Em., Cercetari perieghetice in teritoriul Histriei (II.), Pontica XIX,1986 p. 243-249.

M. Avramova 1989 M. Avramova, Les etudes archeologiques de l'epoque chalcolithique en Bulgarie, Le premier or..., p.24-28.

E. Comsa 1951 E. Comsa, Cercetari arheologice pe traseul canalului Dunare-Marea Neagra, SCIV, 1952, 3, 1951, p. 169-172.

E. Comsa 1959 Comsa E., Limesul dobrogean, cercetari de suprafata de-a lungul Dunarii intre Ostrov si Harsova, Materiale, V, 1959, p. 15-22.

E. Comsa 1977 Comsa E., Neoliticul pe teritoriul jud. Constanta, Revista Muzeelor, V, 1977, p. 66-70.

E. Comsa 1987 Comsa E. , Istoricul cercetarilor arheologice privind epoca neolitica de pe teritoriul Dobrogei (1878 - 1944), Pontica XX, 1987, p. 9-18.

E. Comsa 1991 Comsa E. , Ensembles neolithiques pres du littoral roumain de la Mer Noire, Thracia Pontica, IV, 1991, p. 167-176.

Vl. Dumitrescu 1934 Dumitrescu Vl. , La stratigraphie des stations appartenant a la lumiere des fouilles d'Atmageaua Tatarasca, Istros I, 1934, p. 37-43.

Vl. Dumitrescu 1937 Dumitrescu Vl., The painted decoration of the pottery from Eneolithic station near Atmageaua-Tatarasca, Annals of Archeology and Anthropology.A., Liverpool, XXIV, 1937, 1-2, 14 p.+ 5 pl.

Vl. Dumitrescu 1979 Dumitrescu Vl., recenzie la I.Ivanov Tezaurele necropolei de la Varna (art. in lb. bulg.), SCIVA, XXX, 4, 1979, p. 159-161.

D. Galbenu 1962 Galbenu D. , Asezarea neolitica de la Harsova, SCIV., XII, 2, 1962, p. 285-304.

D. Galbenu 1966 Galbenu D., Nouvelles donnees concernant le debut de la civilisation de Gumelnita de Dobrogea, Dacia NS., X, 1966, p. 321-325.

D. Galbenu 1970 Galbenu D., Asezari neolitice de pe teritoriul orasului Constanta, Sesiunea de Comunicari Stiintifice a Muzeelor de Istorie, dec.1964, vol. I, p. 72-75.

D. Galbenu 1971 Galbenu D., Asezarea neolitica de la Costinesti, Pontica IV, p. 237-245.

N. Hartuche 1976 Hartuche N. , Unele probleme ale postpaleoliticului in Dobrogea, Pontica IX, 1976, p. 3-21.

N. Hartuche, Bounegru O. 1997 Hartuche N., Bounegru O., Sapaturile arheologice de salvare de la Medgidia, jud. Constanta (1957-1958), Pontica XXX, 1997, p. 17-104.

P. Hasotti, E. Mihail 1983 Hasotti P., Mihail E., Cercetari perieghetice intre localitatile Ivrinezu Mare si Cochirleni, Pontica, XVI, 1983, p. 285-294.

Hasotti P., Wisosenski W. 1984 Hasotti P., Wisosenski W., Descoperiri intamplatoare in asezarea neolitica de la Targusor "Sitorman", Pontica XVII, 1984, p. 37-51.

P. Hasotti 1989 Hasotti P., Consideratii cu privire la cultura Gumelnita in Dobrogea, Pontica XXI-XXII, 1989, p. 13-29.

P. Hasotti, D. Popovici 1992 Hasotti P., Popovici D., Pontica XXV, 1992.

P. Hasotti 1997 Hasotti P., Epoca neolitica in Dobrogea, Bibliotheca Tomitana I, Constanta, 1997.

I. Ivanov 1976 Ivanov I., Les fouilles de la necropole chalcolithique a Varna (1972-1975), Studia Praehistorica 1-2, 1976, p. 19-31.

I. Ivanov 1983 Ivanov I., Le chalcolithique en Bulgarie et dans la necropole de Varna, Ancient Bulgaria, Nottingham, I, 1983, p. 154-181.

I. Ivanov 1993 Ivanov I., A la question de la localisation et des etudes des sites submerges dans les lacs de Varna, Pontica XVI, 1993, p. 19-26.

I. Ivanov 1994 Ivanov I., Les contacts comerciaux pendant l'epoque eneolithique - voie maritimes et voies fluviales, Thracia Pontica, VI, 1, Soyopol, 1994, p. 119-124.