Coordonatele constitualismului modern de factura liberala

Cuprins referat Cum descarc?

1) Constitutia Romaniei din 1866 3
2) Ideologia si coordonatele constitutionalismului liberal 4
3) Constitutia scrisa 4
4) Drepturile si libertatile omului si cetateanului 5
5) Suveranitatea poporului si guvernamantului reprezentativ 6
6) Separatia puterilor in stat 8
7) Bibliografie 9


Extras din referat Cum descarc?

1) Constitutia Romaniei din 1866
Prima constitutie a Romaniei a fost emisa in 1866, in contextul venirii pe tron a principelui Carol I din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen. A fost o creatie interna promulgata fara aprobarea marilor puteri, reprezentand un compromis intre marii mosieri si burghezie. Ea a avut la baza constitutia Belgiei din 1831, politicienii romani sperand ca marilor puteri, sa aiba, in privinta Romaniei, aceiasi atitudine, ca in cazul acestui stat. Aceasta constitutie a fost considerata un act de curaj, deoarece din punct de vedere oficial Romania facea parte din Imperiul Otoman, dar ea nu mentiona nimic despre acest aspect. Se preciza ca la conducerea tarii trebuie sa se afle un domn strain, dintr-o dinastie domnitoare a Europei.
Articolul I stipula ca Romania este un stat indivizibil, iar articolul II arata ca teritorul romanesc este nealienabil. Din punct de vedere administrativ teritoriul tarii era impartit in judete. Constitutia a avut ca principiu de baza separarea puterilor in stat, alaturi de alte 2 principii: guvernarea reprezentativa si suveranitatea natiunii:
-  puterea executiva o detinea domnul si guvernul. Domnul il desemna pe primul-ministru, care isi alegea cabinetul, pe care il supunea aprobarii principelui. Guvernul avea ca principala sarcina elaborarea propiectelor de legi, care erau trimise spre discutare in Parlament si gestiona treburile curente ale statului. Domnul are drept de a bate moneda, este capul puterii armatei. Orice act semnat de rege trebuia contrasemnat de ministru de resort, care raspundea de deciziile luate.
-  puterea legislativa o avea domnul, Adunarea Deputatilor si Senatul, care imparteau initiativa legislativa. Parlamentul putea elabora proiecte de legi, care erau promulgate (a promulga= a intra in vigoare) de domn. Domnul putea dizolva Parlamentul, cu conditia sa organizeze alegeri in maxim o luna. De asemenea domnul are drept de veto, dar nu absolut, intrucat trebuia sa se tina cont de parerea deputatilor si senatorilor si nu putea respinge definitiv un proiect de lege. Membrii Adunarii au dreptul de a interpela guvernul, care era obligat sa raspunda prin ministrii sai. Senatorii si deputatii puteau cere anchete asupra activitatii ministeriale.
-  puterea judecatoreasca o avea instantele de judecata; insatanta suprema era Inalta Curte de Justitie si Casatie. Hotararile judecatoresti se pronuntau in numele domnului, care era singurul abilitat sa emita gratieri, mai putin in cazul ministrilor condamnati, pe care nu-i putea absolvi de vina, nimeni.
Constitutia prevedea, in primul rand, egalitatea in fata legii, dreptul la libera asociere, din care decurge crearea partidelor politice, libertatea persoanei si inviolabilitatea domiciliului. Proprietatea privata era declarata sacra, neviolabila si garantata de lege, fapt, care a transformat constitutia intr-un act de natura liberala. Caracterul liberal al constitutiei a creat cadrul necesar functionarii institutilor moderne in Romania. Se mai prevedea: libertatea constiintei, a cuvantului si a presei, dreptul la educatie, invatamantul primar fiind obligatoriu si gratuit.
2) Ideologia si coordonatele constitutionalismului liberal
Constitutionalismul modern liberal s-a dezvoltat prin cultivarea unor valori, principii, institutii si mechanisme menite sa stea impotriva absolutismului monarhic si in favoarea egalitatii si libertatii indivizilor. Constitutia scrisa contina anumita idei si principii specifice ca si garantarea drepturilor si libertatilor omului si ale cetateanului, suveranitatea nationala, guvernamantul reprezentativ, separatia puterilor in stat, ideea de echitate si legalitate, suprematia constitutiei, proceduri speciale pentru adoptarea si modoficarea legii fundamentale si nu in ultimul rand controlul a posteriori de constitutionalitate. Toate aceste valori si principii urmareau sa obiectiveze cerinta limitarii puterii statale, in rostul ocrotiri libertatii indivizilor. S-a afirmat teoria suveranitatii poporului, aceasta a profilat faptul ca guvernantii au doar o parte institutionalizata a puterii politice care apartine poporului si drept urmare nu pot guverna impotriva lui. S-a conturat guvernamantul reprezentativ, suveranitatea poporului legitimand puterea guvernatilor. 
Dupa cum deja s-a afirmat constitutionalismul modern liberal s-a format si dezvoltat ideologic plecand de la cerinta limitarii puterii statale cu scopul promovarii si proteguirii drepturilor si libertatilor cetateanului. In constitutionalismul modern liberal din prima jumatate a secolului al XIX-lea, constitutia scrisa era privita ca un instrument apt sa obiectiveze prin ea insasi finalitatile sociale si politice pe care le cuprindea. 
3) Constitutia scrisa
Constitutiile scrise se prezinta sub forma unui document politico-juridic,cuprinzand mai multe sau mai putine articole si care este adoptat direct de catre corpulelectoral sau de catre reprezentantii acestuia, potrivit unei proceduri speciale si solemne.Constitutia scrisa asigura o mai mare stabilitate si securitate a institutiilor politice,deoarece continutul articolelor sale este clar. Regula de drept scrisa are avantajul claritatii si preciziei, prin intermediul ei se stabileste cu exactitate cadrul de organizare al puterilor, sesanctioneaza incalcarea abuzurilor de putere. Suprematia constitutiei se asigura prin controlul constitutionalitatii legilor si al altor acte cu un continut normativ, regulamente de organizare si functionare ale parlamentului, decrete, ordonante ale guvernului. Atata timp cat este in vigoare,constitutia este practic intangibila.In constitutie sunt inscrise drepturile si indatoririle cetatenesti, garantiile impotrivatiraniei si abuzului de putere
Constitutia scrisa era perceputa ca o necesitate pentru societatile care doreau sa instituie o ordine politica noua. In urma Revolutiei franceze a si rezultat modelul constitutional franceze de fractura revolutionara, care a fost atractiv si pentru tarile europene. In vechea societate puterea era ocupata de rege iar revolutia amintita a incercat sa creeze o situatie in care puterea sa fie libera, iar prin constitutionalismul liberal puterea a fost perceputa ca fiind proprietatea poporului. Constitutia a primit sarcina de a grava puterea poporului in sfera dreptului pozitiv, scrisul a devenit public si poate fi suspus controlul poporului.


Fisiere in arhiva (1):

  • Coordonatele constitualismului modern de factura liberala.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

-  R. C. Roghina, Logica si efectele transplantului constitutional din 1866, Edit. Universul Juridic, Bucuresti, 2016, pp. 80-90
-  http://www.stiucum.com/drept/drept-constitutional
-  https://www.scribd.com/doc/43417381/REFERAT-Constitutia-Cutumiara-Si-Constitutia-Scrisa
-  http://www.euroavocatura.ro/dictionar/336665/Contract_social
-  https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-constitutional/capitolul-12-forma-de-guvernamant/
-  https://legeaz.net/dictionar-juridic/separatia-puterilor-in-stata


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!