Campania armatei române din 1916

Prima mare conflagratie a secolului XX desfasurata intre 1914-1918 a constituit un eveniment cu urmari deosebite asupra dezvoltarii ulterioare a societatii in special din Europa. Izbucnit la 15/28 iulie 1914 avand ca pretext atentatul de la Sarajevo al unui grup de patrioti sarbi asupra ducelui mostenitor al Austro – Ungariei, Ferdinand de Habsburg si sotiei sale, armatele austro-ungare au invadat Serbia. In cateva zile razboiul a capatat un caracter mondial, fiind o confruntare intre doua coalitii de forte: Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria si Italia, ulterior Turcia si Bulgaria, respectiv Antanta: Anglia, Franta si Rusia, ulterior si Japonia si Belgia, Italia, Romania, SUA si Grecia.

Intrarea Romaniei in razboi la 15/28 august 1916 de partea Antantei, s-a facut in baza Tratatului si Conventiei militare din 4/17 august 1916 care a promis, satisfacerea dezideratului unitatii nationale a Romaniei, prin unirea Transilvaniei cu patria mama. Tratatul de alianta dintre Romania pe de o parte si Franta, Anglia, Rusia si Italia pe de alta garanta integritatea teritoriala a Romaniei si recunoasterea de catre cele 4 puteri a dreptului Romaniei de a uni teritoriile locuite de romanii din Austro-Ungarie, fixandu-se traseul viitoarei frontiere de N si V a Romaniei. Prin Conventia militara aliatii se angajau sa devanseze ofensiva armatei romane in Transilvania cu cel putin 8 zile printr-o ofensiva a armatelor de la Salonic; armata rusa sa actioneze deosebit de activ pe frontul austriac din Bucovina; flota rusa sa faca siguranta portului Constanta si sa aduca in Dobraogea 3 divizii pentru a coopera cu armata romana; sa procure Romaniei zilnic 300 de tone materiale de razboi timp de o luna de zile, etc;

Principalele actiuni de lupta desfasurate de armata romana in campania din anul 1916.

Ofensiva armatei romane in Transilvania 15 august – 13 septembrie 1916.

La 14/15 august cand fortele romane care au trecut la ofensiva(135000 oameni incadrati in 119 batalioane si 77 baterii de artilerie), au avut de infruntat fortele armatei 1 austro-ungare care avea in contact: 50 de batalioane, 9 escadroane de cavalerie si 25 baterii de artilerie rezultand un raport de forte de 2,4/1 in infanterie si 3/1 in artilerie. Operatia ofensiva strategica a celor 3 armate s-a desfasurat astfel: Armata de Nord a patruns cu diviziile 14,7 infanterie si 8 cavalerie si intr-o prima etapa(15/20 august) a respins inamicul din trecatori, apoi intre 21/28 august a iesit prin lupte grele pe aliniamentul muntilor Calimani, Gurghiu-Harghita, debusind in Podisul Transilvaniei. Actiunile armatei s-au dus in stransa cooperara la dreapta cu Armata 9 Rusa, iar la stanga cu Armata 2 Romana. In ultima etapa a operatiei ofensive 29 august – 13 septembrie, diviziile romane au inaintat cucerind aliniamentul Slatina, Deda, Reghin, Cristuru Secuiesc. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei pana la 200 km, adancimea operatie 50-100 km, ritmul ofensivei 3-5 km in 24 ore. Ofensiva Armatei 2 romane s-a declansat simultan cu cea a armatei de nord cu grupurile de acoperire „Putna”, „Buzau”, „Tabla Butii”, „ Bratocea” , „Predelus”, „ Predeal” si „Bran”, care au produs pierderi Diviziei 71 infanterie si a respins unitatile dincolo de cursul raului Olt. Ulterior Divizia 4 infanterie a fortat Oltul, iar la incheierea operatiei ofensive, fortele armatei au atins aliniamentul: Odorheiul Secuiesc, Palos, Daisoare, Dealul Cincu, Cartisoara, Avrig. Operatia ofensiva s-a caracterizat prin: largimea fasiei 100-130 de km, adancimea operatie 120 km, cu fortele de la centrul fasiei, ritmul ofensivei 3-5 km. Ofensiva Armatei 1 romane s-a desfasurat astfel: intr-o prima etapa(15-20 august grupurile de acoperire au cucerit mici capete de pod la nord de Carpatii Meridionali, apoi in etapa a doua 21/28 august trupele armatei au facut efortul pentru dezvoltarea ofensivei spre Sibiu, Hateg si Caransebes. Armata a actionat intr-o fasiei larga de circa 200 km cu mari intervale intre grupurile „Olt”, „Jiu” si „Cerna”. Adancimea pe care au patruns unitatile armatei a fost in general mica, cuprinsa intre 10 si 35 km.