Alegeri parlamentare în județul Fălciu 1920-1922

1.Date despre Fălciu și Huși

Dorind să creez u preambul al subiectului, voi prezenta pe scurt situația satului Fălciu și a municipiului Huși. În prezent Fălciul este un sat, reședință a comunei cu același nume. Deși în istorie Fălciul a fost cunoscut drept unul dintre târgurile de mare importanță din spațiul românesc, începând cu al Doilea Război Mondial, Fălciul a decăzut până la gradul de sat, un factor ce explică această decădere putând fi argumentat și prin zona în care este poziționat, acesta neoferind beneficii investitorilor. Ca referire istorică pentru Fălciu, putem menționa recensământul din 1860, Fălciul fiind oficial cea de-a 35-a localitate urbană a Moldovei după numărul de populație (1630).

Ajuns în interbelic județul Fălciu, acesta își avea reședința la Huși. În ceea ce privește originea numelui Huși, erudiți ca Nicolae Iorga, episcopul Melchidisec, Gheorghe Ghibănescu, afirmau că numele orașului ar deriva de la boierul Hus (Husul sau Husea), așa cum rezultă din documentul dat de Ștefan cel Mare la 13 martie 1489. De fapt, prima atestare a orașului apare doi ani mai devreme, la 17 decembrie 1487 într-o scrisoare trimisă de Ștefan cel Mare brașovenilor. Municipiul Huși este așezat în partea de est a României, in depresiunea cu același nume in zona de contact a Podișului Central Moldovenesc cu Dealurile Fălciului, fiind un punct de legătură cu vama Albița ce permite trecerea în Republica Moldova. Orașul a oferit Moldovei dar și României, incontestabile valori precum: Radu Cernătescu (chimist), Alexandru Ioan Cuza (potrivit lui Ion Lupașcu), Mihail Kogălniceanu, Nicolae Dabija, Mihai Ralea dar și alte personalități ce au îmbogățit fondul cultural român.

2.Sistemul electoral interbelic

Sistemul electoral din România interbelică era unul complex, iar oamenii nu dădeau prea mare importanță dreptului de vot, pe care îl obținuse în 1919. În această perioadă, pentru a-și desemna reprezentanții într-un cadru legal, s-a aplicat sistemul reprezentării proporționale, împrumutat din legea electorală belgiană, combinat cu sugestii din legislația electorală elvețiană. Deci, potrivit acesteia, se alegea un deputat la 50.000 de locuitori, în urma unei modificări de la 30.000. Acest lucru a fost vizibil mai ales în 1920, când mai erau 369 de deputați din 568.

La primele alegeri, cele din 1919, se observă foarte clar că votul era unul complex, deoarece procentul voturilor anulate era unul foarte mare (30% pe țară). Abia în anul 1920, procentajul voturilor anulate cunoaște o scădere, până la 9.50%, iar până în anul 1932, procentajul voturilor anulate ajunge la 2%.

Organizarea alegerilor din anul 1920 a revenit guvernului condus de Alexandru Averescu ce era și președinte al Partidului Poporului. Data alegerilor a fost stabilită printr-un decret regal, alegerile parlamentare având loc în zilele 25, 26, 27 mai pentru Adunarea Deputaților și 30 mai pentru Senat.

Alegerile din 1920 au fost precedate de o perioadă de scindări/ sciziuni, Partidul Poporului reușind să atragă în rândurile sale membri ai P.N.R, remarcați făcându-se Octavian Goga, Ioan Suciu, Petru Groza, dar și o parte din membrii Partidului Democrat al Unirii din Bucovina, în special oamenii din spatele lui Dori Popovici.

În același timp, guvernul lui Alexandru Averescu a realizat un cartel electoral cu Partidul Conservator Democrat și cu Gruparea germanilor din România. Opoziția răspunde și ea prin crearea Federației Democratice Naționale, compusă din Partidul Țărănesc, Partidul Național-Democrat și gruparea independentă dr. Nicolae Lupu. Partidul Național Român v-a prefera ca în Transilvania să depună liste electorale separate, în timp ce P.N.L va candida singur, aceștia traversând și o perioadă de criză organizațională.

3.Alegerile din 1920

În cazul județului Fălciu, alegerile din 1920 au pus pe tapet în lupta pentru Adunarea Deputaților, șapte formațiuni politice care oferea fiecare patru reprezentanți.

Din partea Federației Democrației Național Sociale au candidat: Dr. Niculae Lupu, Ion M. Sârbu, Victor Rășcanu și Gheorghe Niță. Din partea Partidului Conservator-Democrat: Grigore Vericeanu, Gheorghe St. Rășcanu, Petru Gh. Botez, Dimitrie I. Harnagea, iar Partidul Poporului s-a prezentat cu: Ion Zelea Codreanu, Vasile Băltenoiu, Grigore Pavlov, Leon Chibaia. Dizidența Partidului Liberal s-a prezentat cu: Irimia Gheorghiu, Alexandru Bendorf, Petru Tamaș, Ilie Ilie Romilă. Din partea Partidului Conservator-Progresist au candidat: Anibal Teleman, Enacache Iamandim Constantin I. Afteni, Dimitrie Gociu. Din partea Partidului Liberal au candidat: Nicolae N. Tiron, Ion T. Prodea, Const. Al. Holban, Dimitrie R. Ralle, și Partidul Socialist: Tănase Zaharia, Brzoza Iosif, Șubă Nicolae, Sârbu Anton.

Ca semne adoptate pe buletinele de vot, grupările politice aveau următoarele simboluri: Federației Democrației Național Sociale aveau Secera, Partidului Conservator-Democrat aveau Goarna, Partidul Poporului aveau Steaua Plină, Dizidența Partidului Liberal aveau Un Steag, Partidul Conservator-Progresist aveau Coasa, Partidul Liberal avea Crucea și Partidul Socialist avea Două ciocane încrucișate.