Agricultură

Extras din referat Cum descarc?

Inceputurile feudalismului in zona teritoriului national si in arealul invecinat au fost marcate de invaziile ultimilor migrari (unguri, pecenegi, tatari), de luptele pentru intaietate intre regatele feudale ale Ungariei si Poloniei asupra tarilor romane si apoi de impactul militar si politic agresiv al Imperiului Otoman. Pe de alta parte, zonele Transilvaniei au facut obiectul cuceririi regalitatii maghiare, inregistrandu-se din sec.XII - existenta voievodatului sau voievozilor pana in sec.XVI, iar intre 1541-1699, consemnandu-se prezenta sa ca principat, cu larga autonomie, sub suzeranitatea otomana.
Tarile Romane extracarpatice s-au afirmat intr-o stransa confruntare cu formatiunea politica a Hoardei de Aur, a regatelor Ungariei si Poloniei, iar de la sfarsitul sec. XIV, cu expansiunea otomana. Pana in sec.XVI, Tara Romanesca si Moldova si-au mentinut independenta acceptand formal suzeranitatea otomana. Din sec XVI cele doua principate inregistreaza, in forme fluctuante, efectele accentuate ale suzeranitatii otomane ( numirea domitorului, sporirea haraciului, ocuparea unor zone din teritoriul Tarilor Romane, formarea raialelor). Conjunctura internationala nefavorabila, exercitata in zonele Tarilor Romane a influentat sistemul relatiilor feudale si organizarea vietii economice, de regula in sens negativ. Astfel apreciaza ca expansiunea maghiara in spatiul romanesc transilvan a accentuat procesul de feudalizare prin aservirea mai rapida si in masa a obstilor satesti libere.
a) Situatia demografica
Evolutia demografica a Tarilor Romane se poate aprecia, cu oarecare aproximatie, incepand cu sec.XIV-XV, ca fiind foarte lenta pana in sec.XVIII.
Cauzele stagnarii demografice au fost:
- frecventa conflictelor militare desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane;
- epidemiile;
- starea economica precara a majoritatii populatiei aflata in stare de servitute feudala. 
In sec.XV, Tara Romanesca avea o populatie de aprox. 600.000 oameni, Moldova o populatie de cel mult 500.000, iar Transilvania ( incluzand teritoriul voievodatului, dar si Crisana, Maramures si Banatul) avea in sec.XVI, aproximativ 1 milion de locuitori.
Evolutia centrelor urbane in Europa rasariteana a fost inregistrata, mult mai tarziu, in raport cu partile occidentale ale Europei unde densitatea urbana era un element de referinta in sec.XIV-XV. Centrele urbane pe teritoriul tarii s-au dezvoltat in functie de traseul principalelor drumuri economice europene care au traversat Tarile Romane sau zonele acestora spre zonele orientale. Astfel, avem consemnata prezenta, de timpuriu, a Cetatii Albe la gurile Nistrului, iar pe Dunarea Inferioara, a Chiliei. Numarul locuitorilor in Cetatea Alba in sec. XIV era de aproximativ 15.000, fiind cel mai populat oras din zona Marii Negre.
Cetatea Alba se afla la capatul drumului comercial ce traversa dinspre Marea Baltica spre Marea Neagra statul polono-lituanian si Moldova. In secolul XV, Clujul si Sibiul aveau cca. 8000-8300 de locuitori, pe cand, Brasovul strangea cca. 9000 de persoane in majoritate negustori, mestesugari, dar si agricultori. Suceava, Curtea de Arges, Targoviste aveau un numar redus de locuitori in comparatie cu centrele amintite, aproximativ 4500-3000 de locuitori.
Sporul demografic, in capitalele Tarilor Romane, va fi inregistrat in forme concludente, de aproximativ 50-65.000 locuitori, deabia la sfarsitul secolului al XVII lea.
Proprietatea asupra pamantului
In structura proprietatii feudalismului romanesc intalnim diverse forme.
Proprietatea obstilor satesti libere, perpetuata din faza anterioara, care se subamparte in proprietatea devalmase arabila si proprietatea comuna asupra padurilor, pasunilo, apelor etc. Se adauga acestor forme de proprietate comuna, unele amenajari ca: morile, darstele, pivele actionate prin forta hidraulica. Obstea si-a mentinut proprietatea si valoarea sa libera, predominant, in sistemul social al Tarilor Romane pana in sec. XVI. Dar, fiscalitatea impusa de stat si domnie a fost elementul ce a subminat proprietatea obstilor libere, asa cum cresterea numarului impozitelor a determinat incapacitatea unor comunitati obstesti de a-si achita datoriile, obstile satesti in cauza facand apel la elementele feudale pentru a-si platii darile,in schimbul garantiilor propriilor proprietati. In acest mod, boierii au devenit treptat proprietari ai spatiului agricol al obstelor satesti libere.
Proprietatea feudala include 3 subsisteme:
- proprietatea domeniului domnesc;
- proprietatea domeniului boieresc sau nobiliar;
- proprietatea domeniului manastiresc sau bisericesc.
Din functiile si caracterul domniei ca institutie feudala, in stransa legatura cu dezvoltarea dreptului feudal, rezulta ca domnul era considerat ca stapan absolut asupra intregului teritoriu al tarii. In aceasta privinta, autoritatea domnului se suprapunea si asupra proprietatilor satesti libere. La inceput dreptul exercitat de domnie asupra proprietatii obstesti libere e nominal si formal. In feudalismul matur in Tarile Romane autoritatea domului devine efectiva, dispozitiile acestuia avand insemnatate si in privinta proprietatilor obstilor. Adeseori, domnii, intaresc drepturile obstilor satesti libere sau accepta si autentifica trecerea acestora sub autoritatea domeniilor boieresti sau nobiliare.
Dreptul domnului si principelui transilvan in privinta dispunerii nelimitate privind posesia unei sau alteia din suprafetele teritoriului tarii, a unuia sau altuia din satele, de regula, aservite va fi inscris, in legiuirile si codurile de legi ce apar incepand cu sec. XVI. Dreptul feudal intra, astfel, in contradictie cu dreptul cutumiar, traditional al obstii libere, fara insa a se elimina, din practica jurisdictionala a statului feudal, procedeele de succesiune, de mostenire sau de sanctionare existente anterior in legea nescrisa a obstilor satesti libere, practica cunoscuta sub numele de jus valachicum sau lex olahorum.
Domnul, in virtutea dreptului de dispunere neingradita asupra teritoriului tarii, acorda boierilor sate sau fractiuni din proprietatile satelor libere. De asemenea, domnul putea lua mosiile acordate in cazul, in care, boierii sau nobilii se dovedeau necredinciosi fata de puterea centrala sau atunci, cand se stingea mostenirea prin lipsa urmasilor directi.
Boierimea, respectiv nobilimea in schimbul proprietatilor acordate de catre puterea centrala trebuia sa presteze serviciul militar, sa participe la campaniile militare organizate de puterea centrala, sa-l sprijine pe seful statului in conducerea statului si pastrarea autoritatii sale.
Domeniul feudal boieresc sau nobiliar s-a constituit din parti ale teritoriului proprietatilor obstilor satesti libere, intrucat majoritatea elementelor feudale s-au ridicat la inceputul Evului Mediu din elementele sociale cele mai instarite din fruntea obstilor satesti. Acestea, acaparand prin abuzuri, de regula, zone ale proprietatii comune pe care le detinea obstea sateasca libera. Pe masura structurarii statului feudal, a institutiilor acestuia, feudalitatea, in afirmare si formare a primit din partea domniei, in plus, danii domnesti sau feude in zone nelocuite ce nu apartineau obstilor satesti libere,dar si obsti satesti libere si sate aservite. Puterea boierimii si nobilimii asupra teritoriilor primite initial a fost redusa. S-a considerat ca, in practica, boierimea si nobilimea au numai drept de posesie asupra satelor aservite sau proprietatilor acordate de puterea centrala.
De regula, acest drept de posesiune a fost mostenit de urmasi, prin reinoirea angajamentelor acestora fata de domnie, astfel ca treptat, puterea boierimii si nobilimii va spori, pe de o parte prin transmiterea proprietatii funciare pe baze ereditare, pe de alta parte prin acordarea de catre puterea centrala a asa-numitului drept de imunitate. Se considera ca prin acest drept autoritatea boierimii devine nelimitata asupra mosiilor primite, intru-cat respectivii boieri sau nobili, in numele puterii centrale, preluau, in folos propriu, toate darile, inclusiv cele ce se dadeau de obicei statului, aplicand legile in numele domnitorului sau exercitand dreptul de judecata. Pe domeniile feudale imunitare reprezentantii puterii centrale nu mai aveau nici un fel de atributii si influenta. In baza dreptului de imunitate, boierimea si nobilimea, incepand cu secolul XVI, va incerca sa-si subordoneze puterea centrala ca institutie, influentand decisiv numirea domnitorilor si principilor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Agricultura .doc

Imagini din acest referat Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).


Descarcă aceast referat cu doar 5 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un cod promo pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare și codul promo. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi e-mail-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:


* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!