Viața lui Moliere

Extras din referat Cum descarc?

"Fiecare om in plus care stie sa citeasca este un cititor in plus pentru Moliere" - spunea Sainte Beuve. Nu intamplator se spune uneori, printr-o figura de stil, "limba lui Moliere" in loc de "limba franceza". Opera lui Moliere a devenit un bun universal, depasind cu mult hotarele tarii al carui fiu glorios este. O legenda spune ca dumnezeu, voind sa dea oamenilor placerea comediei, l-a creat pe Moliere si l-a lasat sa cada undeva pe pamant; el a cazut pe pamantul Frantei, pentru ca trebuia sa cada undeva, dar de fapt Moliere apartine lumii intregi. 
Pe data de 13 ianuarie 1622, la Paris, domnul Jean- Baptiste Poquelin si sotia sa Marie Poquelin - Cresse si-au avut pimul lor nascut, un copil destul de plapand. La 15 ianuarie l-au botezat in biserica Saint- Eustache, cu numele de Jean Baptiste, in onoarea tatalui. Vecinii s-au grabit sa-l felicite pe Poquelin, iar in breasla tapitierilor s-a raspandit de indata veste ca a aparut pe lume un nou tapitier si negutator de mobila. Mihail Bulgakov in Viata domnului Moliere, in dialogul imaginar cu moasa care a asistat la nasterea micului Moliere, spune urmatorul lucru : "Acest prunc va deveni mai vestit decat regele care domneste in prezent, Ludovic al XIII-lea, va intrece in celebritate pe monarhul care-i va urma la tron, ori acest monarh urmator, doamna, nu-i altul decat Ludovic cel Mare sau Regele Soare!" 
Asadar fiu al unui modest tapitier Jean-Baptiste Poquelin - cunoscut mai tarziu sub pseudonimul Moliere - s-a nascut la Paris in 1622. Devenit tapitier al regelui, tatal sau urma sa-l pregateasca pe tanarul Jean Baptiste in aceeasi meserie linistita si rentabila. Om cu vederi largi, tapitierul regelui cedeaza insa rugamintilor fiului sau care, ramas orfan de mama, isi manifesta dorinta sa invete carte. Moliere studiaza la colegiul Clermont (viitorul colegiu Louis-le-Grand) - o institutie foarte importanta, frecventata de nobilime si de marea burghezie. Pentru cei care nu erau de vita, admiterea la colegiul Clermont constituia un privilegiu si o incercare: "La ei acasa, pe strada lor, in cartierul lor, erau niste mici personaje, baieti de famile. La scoala, se trezeau in fundul clasei, proletariat anonim, intotdeauna dati la o parte de cei din inalta societate care veneau cu trasura si pe care lacheii in livrea ii instalau respectuos intr-un fotoliu inalt. Asa era randuiala care nu se discuta- dar care era jignitoare poate pentru anumite firi." Apoi, Moliere urmeaza, impreuna cu Cyrano de Bergerac, Chapelle si alti viitori scriitori, cursurile libere ale filozofului materialist Gassendi. Jean-Baptiste a suferit deci, pe la varsta de 18 ani, adica intr-un moment crucial al formarii sale morale si spirituale, puternice influente materialiste si libertine. 
Studiaza apoi dreptul si obtine calificarea de avocat. Insa, Leon Thoorens sustine ca Jean-Baptiste n-a avut timp sa faca studii de drept, dar a avut o diploma in drept intrucat "taica Poquelin era destul de bogat pentru a-i procura o diploma de doctor". In Universitatea din acea vreme domnea, intr-adevar, o anumita dezordine. 
Atras de teatru inca din copilarie, indragostit de actrita Madeleine Bejart, Moliere renunta insa la o cariera linistita si banoasa, dupa cum renunta si la mostenirea functiei de tapitier al regelui a tatalui sau, pentru a incepe o viata agitata si chinuita consacrata exclusiv teatrului. Helvetius noteaza in cartea sa postuma , De L'Homme, publicata in 1773: "O intamplare a hotarat gustul lui Moliere pentru teatru. Bunicul sau, caruia ii placea comedia, il lua adeseori cu sine si tanarul se distra foarte bine: dandu-si seama de acest lucru, tatal il intreba, furios, daca vrea sa faca din fiul sau un comediant. <<Sa dea Dumnezeu! Raspunde bunicul, sa ajunga un actor la fel de bun ca Montrose>>. Aceste cuvinte il impresioneaza pe tanarul Moliere: incepe sa se dezguste de meseria sa, si Franta datoreaza pe cel mai mare comic al ei acestui raspuns intamplator. Ca tapitier priceput, Moliere n-ar fi fost niciodata pomenit printre marii oameni ai natiunii sale". 
Din 1643, de la varsta de 21 de ani, cand isi creeaza o trupa numita "Ilustrul teatru" , si adopta pseudonimul Moliere, viata lui Jean- Baptiste Poquelin se confunda cu cea a pieselor pe care le joaca, le pune in scena si le scrie. Cand era intrebat ce l-a facut sa ia acest nume si nu altul, nu vroia niciodata sa spuna care este motivul, nici chiar celor mai buni prieteni ai lui. La 30 iunie 1643, candidatii actori se reunira la Marie Herve, in strada Perle, in jurul unui notar insotit de secretarul sau, si-si pusera semnatura in josul contractului, prin care aveau sa fie legati de acum inainte. Numele ales pentru trupa lor, "L'Illustre Theatre, denota ca erau tineri, increzatori si putin cam naivi. 
O activitate debordanta de 30 de ani avea sa transforme numele de Moliere insusi al comediei. Viata lui Moliere a fost o "lupta neintrerupta pentru afirmarea unui teatru nou, pentru biruinta clasicismului in unul din cele trei genuri nobile ale sale, comedia." Numai dupa 2 ani de activitate "Ilustrul Teatru" da faliment, din cauza concurentei altor 2 trupe, cea de la Hotel de Bourgogne si cea de la Marais. Neputand sa plateasca datoriile care grevau trupa, directorul ei, Moliere, este intemnitat. Datorita interventei banesti a tatalui sau, este eliberat.

Fisiere in arhiva (1):

 Viata lui Moliere.doc