Renasterea în Europa

Renasterea reprezinta epoca de innoire sociala si culturala, care a avut loc in Europa, la sfarsitul Evului Mediu, in secolele al XV-lea si al XVI-lea, (1400 to 1600 AD) caracterizata prin redescoperirea interesului pentru cultura si arta antichitatii clasice.

Renasterea a avut originea in Italia si s-a raspandit apoi in intreaga Europa apuseana. In acest timp s-au produs profunde transformari sociale, politice, economice, culturale si religioase, care au marcat trecerea catre societatea moderna. Societatea feudala a Evului Mediu cu structura ierarhica rigida, dominata de economia agrara si sub puternica influenta a Bisericii Catolice a inceput sa se destrame. La producerea acestor fenomene, un rol determinant l-au avut oamenii de cultura si artistii, inclinati catre clasicismul greco-roman, aspirand la eliberarea spirituala de sub dogmele religioase.

Notiunea de "Renastere" (in franceza: Renaissance) a inceput sa fie folosita incepand din secolul al XIX-lea, aparuta mai intai la istoricul francez Jules Michelet, de la care a fost preluata de istoricul elvetian Jacob Burckhardt in lucrarea sa fundamentala "Die Kultur der Renaissance in Italien" ("Cultura Renasterii in Italia", 1860). El a definit Renasterea (in italiana: Rinascimento), epoca cuprinsa intre pictorii Giotto si Michelangelo. In acest timp omul recapata constiinta de sine ca individ, dupa o lunga perioada de anihilare a personalitatii.

Conditii istorico-culturale

In urma cercetarilor istorice din ultimii ani, Evul Mediu nu mai este considerat drept o epoca intunecata, lipsita de creativitate culturala. Datorita asa ziselor "scriptoria" din manastirile medievale, se pastrasera exemplare in limba latina din scrierile autorilor greci sau romani, ca Aristotel si Thucydide, Virgiliu, Seneca, Cicero si Ovidiu. Sistemul de drept din societatea moderna isi are originea in dreptul civil si canonic din secolele al XII-lea si al XIII-lea. Ganditorii Renasterii s-au ocupat mai departe cu studiul gramaticii si retoricii medievale. In domeniul teologiei au continuat traditiile filozofiei scolastice, interpretarea filosofiei platoniciene si aristoteliene si-a pastrat mai departe un rol decisiv. Scolile din Salerno (Italia) si Montpellier (Franta) reprezentau centre vestite pentru studiul medicinei.

Precursori ai Renasterii

Curente innoitoare in viata culturala au existat si inainte de epoca propriu zisa a Renasterii, care insa cuprindeau doar un strat subtire al societatii inalte de curte.

Renasterea carolingiana

Renasterea carolingiana, dupa numele lui Carol cel Mare, a reprezentat trezirea la viata a antichitatatii si in parte a culturii bizantine in cultura si arta imperiului franc, in secolele al VIII-lea si al IX-lea, in incercarea imparatului Carol cel Mare de a continua si innoi traditiile imperiului roman. Printre cele mai insemnate realizari ale Renasterii carolingiene se numara ilustratiile de carte din "Evangheliarul lui Carol cel Mare", pastrat la Viena, sau Capella Palatina din Aachen, care aminteste de "Bazilica San Vitale" (sec. al VI-lea) din Ravenna precum si Capella Sankt Michael din Fulda, in stilul bisericii "Santo Stefano Rotondo" (sec. al V-lea) din Roma. Prezenta invatatului Alcuin (lat.: Alcuinus) la curtea imperiala a stimulat transcrierea textelor vechi si introducerea limbii latine ca limba literara, fapt determinant pentru evolutia ulterioara in istoria culturala a lumii apusene.

Renasterea ottonica

Aceasta se refera la caracteristicile de stil in arta si arhitectura din timpul imparatului Otto III (983-1002), sub influenta antichitatii si a Bizantului, pentru obtinerea unei "Renovatio imperii Romanorum". Aceste influente s-au exercitat mai ales in ilustratiile de carti, artizanat si in arhitectura (Capella Sf. Bartolomeu din Padeborn).

Descoperirile geografice

Tipografia lui Gutenberg, Gravura de Horst Schonfeld

Noile descoperiri geografice largesc orizonturile, ajuta progresul societatii in toate domeniile de activitate. La 12 octombrie 1492, Cristofor Columb debarca pe insula Guanahani din arhipelagul insulelor Bahamas si descopera astfel America. In acelasi an, la 2 ianuarie, prin cucerirea Granadei de catre regii Castilliei din Spania ("Reconquista"), dispare - dupa 800 de ani de dominatie - ultimul bastion al prezentei arabe in Peninsula Iberica. In 1497, Vasco de Gama descopera drumul spre India, trecand in Oceanul Indian pe la Capul Bunei Sperante din sudul Africii. Prin expeditia intreprinsa de Magellan intre 1519-1522, dispar si ultimile indoieli asupra formei sferice a pamantului.

Progrese in stiinta si tehnica

- Andrei Otetea, Renasterea si Reforma, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968, p 283-303

- V. Vatasianu, Istoria artei europene. Arta din perioada Renasterii, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1972, p 12-21, 85-99

- M. Nicolau Golfin, Istoria artei, vol I

- J. Debicki, J. Francois, D. Grunwald, Istoria artei. Ed. Enciclopedica, p 113-134

- Marry Hollingsworth, Arta in istoria umanitatii, Ed. RAO

Gerard Legrand, Arta Renasterii

http://www.essential-architecture.com/STYLE/STY-Renaissance.htm

http://www.pitt.edu/~tokerism/0040/ren1.html http://home.vicnet.net.au/~neils/renaissance/england.htm

http://www.miraclerosarymission.org/stpetertour.html