Olăria - Arheologia materialității

Extras din referat Cum descarc?

Metodologie
In lucrarea de fata voi incerca sa aduc in atentie cateva elemente care tin de arheologia materialitatii. In acest context, voi incepe prin a expune o serie de informatii referitoare la olarie, etapele formarii unui vas ceramic, modul de lucru, iar, dupa aceea, voi incerca sa observ rezultatele dintr-un raport arheologic si care este importanta vaselor ceramice pentru arheolog. 
Olaritul
Olaritul este o indeletnicire pe care romanii o mostenesc din cele mai vechi timpuri. De asemenea, olaritul este o munca migaloasa, destul de obositoare, ce necesita forta si indemanare. Din aceasta cauza, a fost si a ramas destinat barbatilor, femeile ajutand eventual doar la decorat. 
Satenii timpurii au fost dependenti, in toate partile lumii, de materiile prime locale care erau disponibile atunci cand au produs ceramica. Materialele de baza erau lutul, apa, nisipul si combustibilul. Aceste materiale de baza nu sunt asemanatoare concepului antic chinez al celor cinci elemente: pamant, apa, lemn, foc si metal. La nivelul satului, olarul avea, de asemenea, pigmenti de culoare ruginie si materiale de temperare, care variaza de la nisipuri speciale pana la samote, cenusa de soba, gunoi (balegar) ca plastifiant, materiale vegetale, azbest, par, chiar pene si apa sarata din izvoare saline sau din mare. 
Descrierile productiei traditionale a olaritului de catre etnografi, reprezinta o sursa bogata de informatii privind toate aspectele sistemului de productie. Lucrarile anterioare de acest tip au avut tendinta de a fi in mare parte descriptive, dar adesea au fost trecute cu vederea sau nu au reusit sa inregistreze in mod adecvat aspecte ale materialelor sau procesului care ar fi de mare importanta arheologilor, avand in vedere materialele recuperate de la sapaturi.
Materiile prime esentiale ale unui produs ceramic sunt argila si apa. Pot fi adaugate si materiale non-plastice in amestecul de lut si pot fi necesare vopsele sau anumite glazuri pentru a termina vasele. Este nevoie de combustibil pentru aprinderea recipientului. 
Arheologii, impreuna cu chimistii trebuie sa inteleaga foarte bine ceramica pe care o studiaza. Se pot mentiona cateva proprietati: compozitia chimica si mineralogica, dezvoltarea culorii, temperatura de ardere, relatiile de faza si dezvoltare, rolurile alcaliilor si varului in corpurile ceramice, macro si micro porozitatea, rupturile termice si de impact, expansiunea umiditatii, viteza de incalzire a cuptorului, atmosfera, variabilitatea temperaturii, etc. 
Etapele procesului de formare a unui vas ceramic
Unul dintre primii pasi in fabricarea ceramicii este de a testa lutul. Practic olarul are mijloace simple, directe de a judeca calitatea lucrarii; ceramistul are metode si echipamente de testare standardizate. Un olar cu experienta, analizeaza textura prin modul cum simte lutul, facand distinctie intre cel ,,gras" sau cel ,,slab". 
Procesul tehnologic de obtinere a ceramicii folosit in Romania:
1. Extragerea si pregatirea lutului -  aceasta necesita eliminarea impuritatilor, pregatirea masei lutoase brute; se tine sase luni in depozite speciale (macerare, descompunerea substantelor organice);
2. Fasonarea formelor crude -  fie manual, fie mecanic se prelucreaza la roata de catre olar, fie masele fluide se toarna in tipare absorbante de ipsos sau lemn, cele plastice se preseaza usor manual sau mecanic, iar cele vartoase se preseaza puternic in prese mecanice din metal sau materiale plastice;
3. Uscarea formelor crude -  se face manual sau natural; uscarea naturala se face vara tinute un anumit timp pe niste rafturi acoperite, iar cea manuala se face in camere incalzite sau in zone amplasate langa cuptoarele de ardere;
4. Arderea formelor crude fasonate si uscate -  acest proces se executa in cuptoare la temperaturi de peste 600?C, care variaza in functie de marie si produs. Are ca scop marirea rezistentei mecanice;
5. Ornamentarea, desenarea, pictarea si acoperirea cu anumite substante de protectie.

Fisiere in arhiva (1):

 Olaria - Arheologia materialitatii.docx

Bibliografie

Matson, R. Frederick, Archeological and the Physical Science: Problem Definition and Results, Boston University, 1981.
Sandu, Ion; Vasilache, Viorica; Tencariu, Felix-Adrian; Cotiuga, Vasile, Conservarea Stiintifica a Artefactelor din Ceramica, Editura Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2010.
Shephard O., Anna, Ceramics for the Archeologist, Carnegie Institution of Washington, 1985.
Orton,Clive; Tyers, Paul and Vince, Allan, Pottery in Archaeology, Cambridge University Press, 1993.
Williams, David, The Study of Ancient Ceramics: The Contribution of The Petrographic Method, University of Southampton.