Incepand cu secolul al - XV-lea, feudalismul intra in descompunere, prabusindu-se de altfel odata cu revolutia burgheza din Anglia din secolul al - XVII-lea. Renasterea este o inflorire, dezvoltare culturala, artistica; o societate aparuta prin emanciparea a omului in domeniile precum arta, literatura, stiinta, politica. Cultura renasterii este o crestere a preocuparii pentru om, o orientare spre viata reala si pretuirea creatiilor literare si artistice ale antichitatilor greco-romane, ca expresie a unei culturi laice bazata pe ratiune, fiind totodata caracteristicile umanismului. Acesti artisti ai renasterii care realizeaza aceasta revolutie sunt oameni cu activitati multiple precum sculptori, arhitecti, pictori, bijutieri, muzicanti, ingineri, filosofi, multilingvi, straduindu-se sa aiba o cultura cat mai bogata pe care sa o arate publicului. Renasterea a inceput mai devreme in Italia, datorita dezvoltarii oraselor, ele devenind puternice prin practicarea comertului despartindu-se de celelalte orase mai mari din nord in secolul XII, iar renasterea a putut sa apara in secolul XIII- XIV, atunci cand Franta, Germania, Anglia inca erau influentate de arta gotica cunoscand decat vitraliul si anluminura de pe cartea de rugaciuni. Dintre orasele din Evul Mediu, Florenta a avut un rol important in cultura renasterii, cristalizand-o. Prin numeroasele monumente care s-au pastrat inca din antichitate oamenii au inceput sa reinvie un sentiment de atractie spre tot ce inseamna creatie si frumusete, din acest fapt rezultand noua orientare umanistica, dezvoltandu-se orase ca Urbino, Perugia, Milano. Canoanele bizantine in pictura au fost prezente in timpul medieval si in partea Occidentala, mai ales in secolele XI-XIII, cand in Italia lucrau numerosi pictori bizantini, crescand si mai mult numarul lor odata cu cucerirea Constantinopolului in 1204 de catre latini. In acea perioada pictorii erau lipsiti de personalitate, fiecare dintre ei avand acelasi tip de pictura. In secolul XIII si inceputul celui de-al XIV-lea ateliere precum cele ale familiei Berligheri din Lucca, cel al lui Cimabue din Florenta al lui Duccio din Siena, Simone di Martini, diminueaza influenta artei bizantine introducand personaje care sunt mai aproape de viata prin redarea sentimentelor omenesti. In anul 1266 sau 1267 se naste Giotto (fiind diminutivul de la Angiolotto/Ambrogiotto) din Bondone, conform traditiei la Colle di Vespignano, langa Vicchio di Mugello, in apropiere de Florenta, intr-o familie de agricultori. Alte surse spun ca acesta s-ar fi nascut la Florenta, in cartierul San Pancrazio in familia fierarului Bondone, originar din Mugello. Invatat al lui Cimabue intre anii 1280-1290, ar putea fi cel care se rupe definitiv de traditia bizantina. Giotto lucreaza in orase precum Padova, Assisi, Roma, executand pe langa operele de pictura si opere sculptura si arhitectura. Creatiile sale principale sunt in frescele in care sunt reprezentate: viata sfantului Francisc de la Assisi, cele de la Biserica Sfanta Cruce din Florenta in care sunt reprezentate vietile sfintilor Ioan Botezatorul, Ioan Evanghelistul, Francisc de Assisi, si cele care infatiseaza viata lui Cristos si a Mariei de la Biserica Scrovegni numita si Madona dell Arena din Padova. Elie Faure spune ca fresca s-a nascut dintr-o colaborare stransa intre artist si zidar: "cate cautari comune, cate esecuri descurajatoare, cate entuziasme ranite, inainte ca pictorul sa cunoasca exact calitatile materiei, sa stie sa o pregateasca, sa o astepte, sa surprinda clipa in care ea ii va cere sa-i daruiasca floarea cea mai rara a sufletului sau, atata vreme cultivata in desene si in schite! Ei se trezeau in ultimele ore ale noptii, pentru a picta inainte ca soarele sa usuce zidurile, traiau ziua intreaga in asteptarea acelor clipe " devenind limbajul tinerilor toscani. Temele frescelor realizate de Giotto sunt religioase, obisnuite care capata o interpretare noua. Viata lui Cristos, spre exemplu, reprezentata ca fiind a unui om simplu care a rezistat pana la rastignire; cu alte cuvinte reprezentand caracterul pur omenesc, natura umana a lui Cristos de la nastere pana la moarte. Caracteristica lui Giotto este aceea de a reda prin fresca o succesiune de intamplari sau povestiri; numarul personajelor depinde de actiunea pe care acestea o savarsesc, precum si expresivitatea fetelor pe care le reda (avand fresca Sarutul lui Iuda spre exemplu), precum si pozitia personajelor.
Faure, Elie, Istoria Artei arta renasterii, Volumul II, Bucuresti, Editura Meridiane, 1970. Lazarev, Viktor, Vechi maestri europeni, Vol I Vechi maestri italieni, Traducere si cuvant inainte de Vasile Florea, Bucuresti Editura Meridiane, 1977. Lazarev, Viktor, Originile renasterii italiene, quatrocento-ul timpuriu,Traducere de Vasile Florea, Editura Meridiane, Bucuresti, 1985. Lenguceanu N. N., Spre Padua, in ziarul Adevarul, nr 16.139, vineri 4 septembrie 1936. Otetea, Andrei, Renasterea si reforma, Bucuresti, Editura Fundatia Regala pentru literatura si arta, 1941. Suter, Constantin, Istoria artelor plastice, Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1967. Szekely, Gheorghe, Giotto, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
