Arta Traco-Getica

Extras din referat Cum descarc?

In toata aria danubiano-balcanica plus teritoriul intracarpatic si extracarpatic pana la Nistru avem de-a face in perioada La Tene I si II cu o cultura getica, incadrata in unitatea mare tracica. De aici si denumirea data de istorici de arta sau cultura traco-getica. Nici continutul si nici forma acestei denumiri nu ies din marea unitate tracica in sensul cel mai larg al sau, de la poalele muntilor Rhodope in tinuturile intracarpatice traco-dacice.
Secolul al VI-lea a pregatit trecerea la epoca La Tene in zona traco-getica, iar o data cu secolul al V-lea i.e.n. ne aflam chiar in plina epoca La Tene. Descoperirile de la Cernavoda, Frumusita, Alexandria, Balanesti, Balanoaia etc. Fac dovada formarii unei noi culturi in continutul careia intra si arta. Sabia-emblema de la Medgidia este monumentul reprezentativ al perioadei La Tene I(secolul al V-lea i.e.n.).Tot in acelasi timp poate fi plasata si piesa de la Pirjoaia care este deocamdata o piesa unica descoperita pe teritoriul Romaniei.
Pentru sfarsitul secolului al V-lea, dar mai ales pentru inceputul secolului al IV-lea i.e.n. ramane ca monument reprezentativ mormantul "princiar" de la Agighiol, iar pentru Bulgaria de nord-vest descoperirile deosebit de bogate si interesante din Varta datand din secolul al IV-lea i.e.n 
Tot in perioada La Tene II poate fi datat si "tezaurul" de la Craiova, care este in realitate inventarul vreunui mormant "princiar" traco-get de la 350 i.e.n. Mai tarziu dateaza rhytonul de la Poroina, dar el este de asemenea un monument caracteristic al artei traco-getice.
Deocamdata cele mai numeroase descoperiri de obiecte de arta traco-getica se plaseaza in secolul al IV-lea i.e.n., adica in perioada La Tene II. Tezaurul de la Baiceni apartine acestei vremi. In tinuturile din rasaritul Carpatilor trecerea spre Le Tene s-a facut lent, dar in conditii istorice deosebite, de care trebuie sa legam presiunea scitica, din cauza careia s-au ridicat numeroasele cetati traco-getice din Moldova si au patruns in unele grupe culturale locale cum este grupa Barsesti-Ferigile, elemente de cultura scitica.Oricum , in procesul de dezagregare a culturii locale tracice, final-hallsttatiene si de trecere la epoca La Tene trebuie sa avem in vedere factorul elenic, factorul general-sud tracic, dar si pe cel scitic.
Din zona traco-getica, in sensul geografic si cultural, roata olarului s-a raspandit destul de timpuriu. In secolul al V-lea se raspandesc numeroase produse la roata precum cele de la Alexandria si Balanesti. Se imita forme grecesti, dar aceasta nu inseamna ca localnicii nu ar fi cunoscut mestesugul olaritului bazat pe marea inventie a rotii olarului si ar fi recurs la importuri masive de vase lucrate la roata. Pe alocuri s-au mai luat ca model si formele locale. Sa mentionam ca la Barsesti sunt forme de vase lucrate la roata, care au reprodus forme locale caracteristic tracice. Alta data, unele forme grecesti, cum era chiar vasul cu buza trilobata, oenochoe, se lucrau cu mana de catre localnici, in pasta cenusie caracterstica seriei la roata, cum ar fi vasul de la Ostrovul Mare, in Oltenia, la sud de Turnu-Severin.
In toata zona traco-getica structura culturii si artei era cea tracica, autohtona, care se manifesta in toate domeniile si se sprijinea pe o straveche traditie, pe care o surprindem si in domeniul artei. Alaturi de acest fond, era o componenta greceasca destul de puternica si al carei rol s-a accentuat cu trecerea la doua epoca a fierului.
Mai intai importurile grecesti, care aveau aveau sa sporeasca cu timpul, datorita cerintelor crescande ale aristocratiei traco-getice, singura care isi putea procura astfel de produse superioare. Prezenta importurilor grecesti(oglinzi, podoabe,vase de metal, ceramica pictata) in lumea traco-getica confera culturii sale un caracter aristocratic, pe care insesi manifestarile de arta locala il accentueaza si mai mult. Aceste importuri caracterizeaza una dintre laturile importante ale culturii traco-getilor. Ele fac parte din acea actiune larga a inrauririlor exercitate de factorul grecesc, si unele dintre ele au putut servi ca prototip al unor opere de arta locala sau al unor bunuri de cultura materiala autohtona. Atragem atentia ca in atelierele locale, mesterii autohtoni se inspirau dupa modelele grecesti sau artistul trata subiecte din mitologia elenica, dar interpretata in maniera specific tracica. Alta data, se lua dn repertoriul grecesc un motiv decorativ, cum era, de pilda, palmesta si era redat in maniera locala. Chiar cand se copiaza un vas- lebes, vas- oenochoe sau vas crater, dupa tehnica pastei, dupa tratarea suprafetei si dupa pasta si ardere se vede clar ca este vorba de un produs local, si nu de vreun import. Este necesar a sublinia ca difuziunea in regiunile traco-getice din Romania si Bulgaria a rotii olarului, efectuata aici de prima data prin filiera elenica, a fructificat repertoriul ceramicii indigene cu noi forme si a determinat si preluarea unor tipuri de vase locale. O data cu generalizarea treptata a mestesugului propriu zis al olaritului, s-a imbogatit insusi continutul ceramicii, si prin aceasta a crescut nivelul general al culturii locale. Nu trebuie pierduta din vedere nici influenta scitica, fiindca si ea da mediului cultural traco-getic o anumita coloratura, mai accentuata, evident, in sectorul nord-estic, adica in Moldova. Trebuie sa amintim si un factor iraniano-persan, care devine din ce in ce mai clar si mai important in intelegerea genezei culturii La Tene traco-getice si a stilului animalier tracic. Studierea mormantului ,,princiar" de la Agighiol a permis remarcarea acestui factor. Vasele in forma de pahar sau situlae, cat si tipul de vas phiala sunt de origine persana. Daca al doilea tip circula intens in lumea greaca si in zonele de influenta a acesteia, primul tip se cunoaste numai in trei exemplare in lumea traco-getica. De asemenea si in decorul vestitului coif de aur de la Cotofenesti este evidenta influenta persana, care se intrezareste putin si in forma tipului de coif getic. Tot pe linia influentei persane se afla si sabia-emblema de la Medgidia din secolul al V-lea i.e.n.


Fisiere in arhiva (1):

  • Arta Traco-Getica.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!