Istoria Hackerilor

În luna iunie a anului 1903, cu aproximativ 100 de ani în urmă, a avut loc un atac de tip hacking, primul de acest fel, iar acesta s-a desfăşurat prin intermediul codului Morse. Lumea a rămas uimită, în timp ce fizicianul John Ambrose Fleming a prezentat publicului din capitala Marii Britanii invenţia şefului său, celebrul Guglielmo Marconi – acesta a inventat un sistem de comunicare fără fir, cu rază lungă. Demonstraţia trebuia să demonstreze că mesajele codate în sistemul Morse pot fi trimise la distanţe mari, chiar şi fără fir, relatează ziarul New Scientist. Cu toate acestea, înainte ca experimentul să înceapă, aparatul a început să emită cuvinte care îl insultau pe Guglielmo Marconi şi îi batjocoreau experimentul. Acesta se lăudase că aparatul său de telegrafie fără fir era setat în aşa fel încât nici un alt fel de instrument de acelaşi gen nu putea să se suprapună cu el şi cu mesajele pe care le trimitea. Demonstraţia a continuat după ce Marconi a trimis mesajul codat aşa cum fusese programat experimentul, pentru a întrerupe insultele, însă acum nimeni nu mai credea că aparatul era impecabil. "Hackerul" aparatului lui Marconi, era Nevil Maskelyne, un magician în vârstă de 39 de ani, care folosea codul Morse pe scenă. Maskelyne le-a transmis rivalilor săi că a vrut doar să le arate că tehnologia lor nu era perfectă. Acesta fiind şi unul dintre principalele scopuri ale hackerilor din zilele noastre.

Conceptul de hacking

Hackerii sunt persoane foarte iscusite, care urmăresc să îşi depăşească limitele şi să demonstreze celor care sunt în spatele unor afaceri făcute la nivel înalt, că sistemele de securitate pe care le deţin sunt vulnerabile. Dicţionarul de jargon deţine multe definiţii ale cuvântului hacker, însă multe între ele sunt legate de dorinţa irezistibilă pentru tehnică şi de dorinţa de a depăşi limite în timp ce rezolvă unele probleme. Termenul de hacker nu este limitat insă doar la software. Conceptul poate fi asociat celui mai înalt grad din orice domeniu, ştiinţă său artă. Alţii spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu, în general.

Bill Gates, preşedintele Microsoft, a declarat într-un interviu acordat, că există de obicei două tipuri de hackeri: maligni, care sparg sisteme, şi benigni, care au şanse de angajare în urma acţiunilor lor, deoarece aplicaţiile lor software pot fi dezvoltate. "Cuvântul hacker acoperă foarte multe tipuri de comportament. Trebuie să facem distincţii între cei care se joacă cu sistemul, găsesc problemele, pe care apoi în mod responsabil le raportează, asta fiind un câştig. Dar, apoi sunt cei care sparg sistemele, şterg informaţiile, iar asta seamănă cu un jaf armat într-o formă digitală. Din fericire există legi care pedepsesc asemenea acte. De aceea trebuie să distingem între aceste tipuri de activităţi, pentru că una este beningna, iar cealaltă malignă", a comentat cofondatorul Microsoft, făcând o distincţie clară între hackeri.

Se mai pot deosebi următoarele sensuri specializate (din informatică) ale cuvântului hacker:

- Cineva care cunoaște foarte bine un mediu de programare sau un limbaj de programare în aşa fel încât poate scrie un program aparent fără niciun efort;

- Cineva care inventează, proiectează, dezvoltă, implementează, testează sau îmbunătățește o tehnologie;

- Cineva care oferă soluții spontane dar potrivite împotriva erorilor și ale unor alt fel de probleme, cu ajutorul mijloacelor de care dispune.

A fi hacker sau cracker sunt două lucruri diferite, iar acest lucru este arătat foarte clar de hackerii Steve Gibson și Eric Steven Raymond. Gibson precizează:

„Vreau să marchez acest moment pentru a-mi demonstra recunoștința pentru enorma influență pe care munca altruistă a comunității mondiale de hackeri a avut-o asupra cunoașterii pe care am dobândit-o. Ei nu sunt «crackerii» malițioși și nici «script-kiddies» care sparg, fură, strâmbă și distrug, abuzând astfel de cunoașterea pe care au dobândit-o de la alții, ci ei sunt adevărații hackeri - în înțelesul originar al termenului - care râvnesc la cunoaștere, pricepere și putere tehnologică pentru valoarea lor intrinsecă.”

E.S. Raymond spune în ghidul dedicat acelora care vor să devină hackeri:

„Hackerii adevărați îi numesc «crackeri» și nu vor să aibă de a face cu astfel de oameni. Hackerii adevărați îi consideră pe crackeri drept leneși, iresponsabili și nu foarte deștepți, reproșându-le că a fi în stare să spargi o protecție te face la fel de hacker pe cât a porni un automobil prin efracție te face inginer Diferența esențială este: hackerii construiesc, crackerii distrug. Dacă vrei să devii cracker, pregătește-te să faci de la cinci la zece ani de pârnaie din momentul în care afli că nu erai așa deștept pe cât te credeai. Asta e tot ce am avut de spus despre crackeri.”