Calculatoarele

A calcula inseamna a rezolva probleme care implica numere sau cantitati. Calculatoarele moderne fac mult mai mult decat simple calcule. Ele pot sa instruiasca si sa distreze, sau sa ne ajute in multe sarcini zilnice.

Computerele de azi sunt rezultatul unor tehnici de numarare dezvoltare de-a lungul multor secole. Cu mii de ani in urma, oamenii reprezentau un numar de obiecte cu pietricele. De exemplu, un pastor putea sa puna in buzunar o pietricica pentru a-si reprezenta propria oaie. Daca cineva voia sa stie cate oi are in turma, el se uita pur si simplu la pietricelele din buzunar, care aveau rolul de stocare a informatiilor. Calculatoarele electronice inmagazineaza informatia intr-un mod similar, dar mai compact, utilizad tehnologia moderna a microcipurilor.

Datele sau informatiile dintr-un calculator sunt stocate ca impulsuri electrice. In locul utilizarii sistemului de numarare zecimala (cu zeci), in care se folosesc numere pana la noua si apoi aceleasi numere in pozitii diferite reprezinta zeci, sute, mii si asa mai departe, calculatoarele numara cate doi sau binar, deoarece un circuit electronic poate reprezenta usor absenta unui semnal cu cifra 0 si prezenta unui semnal cu cifra 1. Cifrele 0 si 1 sunt convenabile si pentru faptul ca pot fi reprezentate pe multe alte cifre, cum ar fi absenta sau prezenta unei portiuni magnetizate pe o banda ori un disc magnetic; sau prezenta ori absenta unei guri pe o cartela. Aceste semnale alcatuiesc un cod pe care calculatorul il poate citi sau scrie. Calculatoarele electronice sunt un sistem de intrari si iesiri cu o unitate centrala de prelucrare a datelor (CPU) pe post de creier. Literele, numerele, imaginile si muzica pot fi intelese de oameni, dar nu si de calculator. De aceea, formele citibile de catre om sunt incarcate in calculator prin tastatura, creion optic sau microfon, iar procesorul citeste si transforma informatiile in forma citibila de masina sau coduri binare. Informatia este stocata pana cand va fi accesata si transformata din nou in cuvinte, imagini sau muzica. O asemenea complexitate electronica este rezultatul unor secole de dezvoltare. Cartelele perforate au stocat informatii pentru prima oara in 1787, cand tes torul francez Robert Falcon le-a folosit pentru a controla un razboi de tesut mecanic. Acest sistem a fost imbunatatit de un alt tesator, Joseph Jacquard. Siruri de gauri intr-o serie de cartele determinau momentul in care apareau in model firele colorate. Cu alte cuvinte, cartelele stocau detaliile modelului. La schimbarea cartelelor, razboiul de tesut executa alt model.

Razboiul de tesut Jaquard tese orice model care poate fi conceput de imaginatie, declara matematicianul englez Charles Babbage.

El a fost atat de impresionat de versatilitatea oferit de cartelele perforate, incat in 1832 a inceput sa construiasca ceea ce el numea o masina analitica. Aceasta urma sa fie prima masina de calculat automata pentru mai multe scopuri: un loc de depozitare ...