Valorificarea Cerii de Albine

1. CEARA DE ALBINE

Ceara de albine reprezinta un produs al metabolismului lucratoarelor, fiind secretata de glandele cerifiere ale acestora. Ceara secretata este folosita in cuib la cladirea fagurilor sau pt capacirea mierii si puietului.

Secretiile cerii reprezinta rezultatul unei functii fiziologice normale, caracteristica in special albinelor tinere, fiind influentata favorabil de consumul abundent de nectar si polen. O serie de cercetatori au aratat ca la albinele care s-au hranit cu polen insuficient sau care nu au primit polen in primele zile de viata, glandele cerifiere se dezvolta foarte incet, secretia este minima sau lipseste.

Activitatea celulelor secretoare de ceara incepe de la varsta de 3 zile, cand albinele tinere incep capacirea celulelor pentru ca dupa ziua a 7-a albinele sa-si intensifice secretia si sa treaca la constructia fagurilor. Mai tarziu, odata cu trecerea albinelor la activitatea de culegere, glandele cerifere sufera o involutie, scazand la 3 microni.

Exista insa situatii cand albinele in varsta prezinta inca glandele cerifere dezvoltate pentru ca atunci cand necesitatiile familiei cer acest lucru, acestea isi pot reactiva secretia prin folosirea lipidelor si proteinelor depozitate in corpul adipos.

1.1. PREGATIREA MATERIEI PRIME SI EXTRACTIA CERII DE ALBINE

Ceara ca produs apicol provine din colectarea acesteia de catre apicultor de stupi, cea mai mare parte in urma reformarilor fagurilor vechi, apoi ceara obtinuta din ramele claditoare, capacelele de ceara de la extractia mierii, crescaturile de ceara, recuperarea deseurilor cazute pe fundul stupului sau depunerile de pe peretii stupului.

In urma procesului de prelucrare rezulta ceara de albine, care in cea mai mare parte (80%) se reintoarce in circuitul apicol sub forma fagurilor artificiali, restul utilizindu-se in industriile farmaceutice, cosmetica, alimentara, chimica, optica, metalurgica, textila.

Fagurii supusi procesului de reformare, destinati topirii sunt faguri inchisi la culoare care nu mai prezinta transparenta, faguri necorespunzatori, chiar daca nu sunt vechi, cu multe celule de trantori, faguri deformati in urma procesului de extractie a mierii, fagurii atacati de daunatori, cei care contin pastura mucegaita.

Topirea propolisului odata cu ceara influenteaza negativ calitatea cerii, obtinandu-se faguri artificiali necorespunzatori: moi, nerezistenti, lipiciosi care se deformeaza in stup.

Ceara obtinuta in stupina pana in momentul extractiei este depozitata in vase la care nu trebuie sa existe posibilitatea patrunderii moliei cerii.

Topirea cerii se face prin incalzire in apa la o temperatura care nu trebuie sa depasasca 90 ºC. O temperatura mai mare afecteaza culoarea si aroma cerii fara sa influenteze reducerea vascozitatii si deci o scurgere mai buna a cerii din bostina. Racira cerii trebuie sa se faca foarte lent, de aceea este necesar ca aparatura folosita la topire si vasele respective sa aiba o conductibilitate termica cat mai redusa. Vasul se izoleaza cu materiale termoizolante pentru ca particolele aflate in suspensie in ceara topita sa sedimenteze.

Apa folosita la topirea cerii trebuie sa fie lipsita de duritate. Apa dura contine cantitati insemnate de substante minerale in special de calciu si magneziu care produc emulsionarea partiala a cerii si in plus da cerii o culoare bruna. Defectul consta in formarea unui strat poros de culoare cenusie la partea inferioara a calupului de ceara format din emulsiile stabile ceara-apa, care retine o parte din impuritatiile cerii supuse topirii.

Materialele din care sunt confectionate vasele pentru incalzire si prelucrarea cerii: fierul, cuprul si zincul modifica proprietatiile fizico-chimice ale cerii. Deoarece in compozitia cerii intra acizii grasi liberi in proportie de circa 15%, acestia intra in reactie cu elementele precizate, formand compusi care modifica culoarea si favorizeaza pierderile prin saponificare, mai ales la vasele din fonta sau cupru.Vasele din cupru dau cerii o culoare verde, zincul culoarea bruna murdara, iar fierul culoarea bruna, asemanatoare ruginei.

Cele mai adecvate vase sunt din lemn, ceramica,vase emailate, otel inoxidabil si de aluminiu si in cea mai mica masura vasele cositorite.

1.2. CLASIFICARE CERII EXTRASE

Ceara extrasa se clasifica in functie de materia prima si tehnologia utilizata in ceara de stupina, ceara de bostina si ceara extrasa cu ajutorul solventilor.

1.2.1. Ceara de stupina

Cuprinde ceara provenita din fagurii reformati, capacelele de ceara obtinute la extractia mierii, crescaturile de ceara, fagurasii ramelor claditoare. Din aceasta ceara se realizeaza fagurii artificiali care reintra in circuitul apicol.