Genul Olea europae Silvestris contine in jur de 20 de specii larg raspandite in jurul globului. Sunt pomi mici intalniti in zonele limitrofe marii Mediterane, in sudul Africii, in sud-estul asiei, in estul Australiei. Atestari arheologice ale activitatii de crestere a maslinilor in Egiptul antic au fost descoperite intr-un templu inchinat zeului Ra, ridicat in timpul domniei lui Ramses al II- lea. In Biblie maslinul este considerat 'rege al arborilor' sau 'copacul vietii'. Maslinul este unul dintre pomii fructiferi cultivati de om, livezi de maslini existand inainte de inventarea scrisului.
Maslinul salbatic este un pom mic cu aspecte de tufis, cu crestere lenta si crengi presarate cu ghimpi. Varietatile cultivate prezita multe deosebiri, dar in general sunt lipsiti de spini, mai compacti si mai productivi. Maslinii au o crestere lenta, dar sunt si foarte longevivi. Lasati sa se dezvolte natural, maslinii pot avea trunchiuri de dimensiuni considerabile, fiind inregistrate recorduri de peste 10 metri in diametru si peste sapte secole de viata.
Frunzele maslinilor se mentin verzi pe intreaga durata a anului. Maslinul este originar din Siria si zonele de litoral din asia mica, de asemenea este foarte raspandit in grecia continentala si in arhipelagul elen. Prefera climaturi cu ierni blande si veri toride, se dezvolta foarte bine pe soluri calcaroase atinse de briza marii.
Olea europea Silvestrius, maslinul european, este cea mai cunoscuta specie din genul Olea, fiind apreciata inca din antichitate. Maslinele erau folosite pentru obtinerea uleiurilor de masline, fie consumate ca fructe. Pentru ca au un gust amar maslinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau conservate in saramura. Exista in jur de 20 de specii de maslini, printre care putem enumera cateva :
- Olea brachiata
- Olea capensis
- Olea undula
- Olea rosea
- Olea salicitofia
- Olea paniculata
Comparand aceste varietati cu cele scrise de savantii Romei antice nu s-a reusit o indentificare sigura. Se crede, totusi ca unele varietati existente in zilele noastre sunt inrudite cu varietatea Licinian, descrisa de plinius alaturi de alte 15 varietai cultivate in vremea sa.
Maslinii sunt cultivati in intreaga lume. Originar din bazinul Marii medtiterane, maslinul prefera climaturi uscate, subtropicale si soluri calcaroase, suportand perioade lungi de seceta si temperaturi ridicate.
Datorita capacitatii sale de adaptare, maslinul se poate dezvolta in diverse soluri si conditii de temperatura si umiditate. Exista un miliard de maslini plantati in tari din 6 continente. Productia mondiala se situeaza la aproximativ 10 milioane de tone, din care peste 1 milion de tone reprezinta masline de masa.
Maslinii infloresc primavara si fructele incep sa se formeze si apoi sa se coaca, trecand de la culoarea verde la negru si sfarsitul toamnei, chiar inceputul iernii cand incepe sa se coaca. Maslinele pot fi manual sau mecanizat prin utilizarea unor masini speciale. Maslinele recoltate sunt transportate la fabrica de ulei in ladite. Transportul fructelor culese se va face de preferinta in lazi prevazute cu orifici in partea inferioara, si cu partile laterale inaltate nu mai mult decat cu 20 cm deasupra stratului de masline. Este de evitat transportul in saci de iuta, aceasta pentru a evita provocarea leziunilor fructelui abia cules.
Conservarea in asteptarea presarii, ce ar trebui facuta in 24 de ore de la recoltare sau in maxim 3 zile, se va face in spatii de depozitare acoperite, reci si bine aerisite deoarece maslinele au o activitate enzimatica ridicata, dupa recoltare.
3.3.12 Compozitia chimica si influenta acesteia asupra caracteristicilor uleiului virgin de masline.
In cea ce priveste compozitia chimica a maslinelor, aceasta este reprezentata prin mai multe componente :
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
