Tehnologia obținerii sucului de mere

Mărul (Malus domestica) este o specie de plante din din familia Rosaceae. Această specie cuprinde între 44 şi 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuşti. Variantele mărului cresc în zona temperată nordică din Europa, Asia şi America de Nord, din aceştia fiind un număr mare de hibrizi.

Cea mai răspândită formă a mărului este mărul cultivat (Malus × domestica). Soiurile din Asia de est au fructe de mărimea unei cireşe, ca de exemplu mărul japonez (Malus floribunda) sau altele ca (Malus baccata) şi (Malus × zumi) care sunt cultivate numai ca plante ornamentale. Acestea nu trebuie confundate cu soiul (Punica granatum).

Marul (pomul) este mic si foios atingand 3 pana la 12 m inaltime, deseori avand o coroana densa cu multe ramurele. Frunzele marului sunt dipuse alternativ, avand forma ovala cu o lungime cuprinsa intre 5 – 12 cm si o latime de 3 - 6 cm , iar codita frunzei ( petiol), ajungand de la 2 pana la 5 cm. Varful frunzei este ascutit, cu marginile dintate,putin pufoase dedesubt. Florile cresc simultan odata cu inmugurirea frunzelor. Culoarea florilor fiind albe cu nuante de roz, ce se ofilesc treptat, avand un diametru cuprins intre 2,5 si 3,5 cm. Fructele se coc toamna sau vara in functie de soi, avnd un diametru cuprins intre 5 – 9 cm. Mijlocul marului contine 5 carpele ( loji seminale) dispuse sub forma de stea cu 5 colturi, fiecare carpela continand 1 – 3 seminte.

Marul pentru variabilitatea si posibilitatile sale de aclimatizare la conditiile de mediu diferit, se cultiva pe toate continentele globului, desigur cu exceptia Antarctidei. Datorita importantei deosebite a merelor pentru alimentatia omului si particularitatile agrobiologice a pomilor, acest arbore fructifer ocupa locul al treilea dupa productivitate in lume, primele fiind portocalele si banane.

Standardul stabilit pentru marimea fructelor este de 140-175 gr. sau de 70-85mm in diametru. Sunt solicitate mai ales soiurile, fructele carora sunt viu colorate in rosu, verde sau galben, au forma globuloasa , conic-globuloasa sau forma originala alungita. Dupa gust sunt pretuite merele cu continut echilibrat de zahar si acizi, bogate in vitamine si alte substante biologic active. Fructele soiurilor de mere trebuie sa aiba pulpa crocanta, suculenta inalta si aroma placuta specifica marului. Nu mai putin importanta este si valoarea alimentara a merelor, care este determinata de faptul ca ele contin cantitati insemnate de zaharuri (7,5-16,5%), acizi organici (0,15-1,25%), substante pectice (0,2-1,2%), saruri minerale (0,1-0,4%), vitamine C (8%), A (2%), B, Fe si K, Colesterol -0%, asigurind 46-84 kcal la 100g de fruct proaspat. Aceasta componenta chimica face ca merele sa aiba calitati gustative superioare. Este adevarata zicala engleza, care spune ca “folosind zilnic cite un mar, nu ai nevoie de medic”.

Fructele au nu numai importanta profilactica, dar si terapeutica, ele fiind recomandate in tratarea aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, colicilor hepato-biliare s.a.

Soiuri de mere