Tehnologia de Producere a Ciupercilor Champignon - Agaricus Bisporus

Introducere

Ciuperca Champignon (Agaricus Bisporus) ca aliment nutritiv si factor terapeutic pentru om, este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, de circa 280de ani.

Aceasta ciuperca este denumita de marii specialisti si „carnea vegetala”. Ea are un procent de grasimi foarte redus, de 0,3% si este usor digestibila (contine tripsina cu rol în digestie).

Ciuperca Champignon este o leguma lipsita de flori, radacina, frunze, iar corpul ei este vegetativ fiind reprezentata printr-o împletitura de hife miceliene. Aceasta ciuperca îsi are originea din ciuperca de balegar de animale, crescuta pe pasune.

Specialistii si cercetatorii pasionati în acest domeniu au realizat o cultura de ciuperci Champignon prin selectia artificiala.

Ciuperca Campignon are un gust deosebit, se gateste foarte repede într-o varietate mare de preparate dar daca are un diametru de 1,5 - 2cm poate fi consumata cruda în diferite preparate de salate. Aceasta poate fi folosita si ca muraturi având un gust deosebit de placut.

Aceasta ciuperca are efect în regim de slabire si întareste sistemul imunitar, previne obezitatea, fapt pentru care sunt recomandate ca aliment de baza, în special pentru oameni vârstnici.

1.1. Productia interna si productia pe plan mondial a ciupercilor Champignon

Productia interna

Prima ciupercarie s-a amenajat în anul 1952, la fostele grajduri ale ICAB Bucuresti, cultura fiind realizata în saci pe pardoseala, dupa care în anul 1957 s-a mai înfiintat o ciupercarie la Combinatul Agroalimentar „30 Decembrie” Copaceni- Bucuresti.

În anul 1962, la Bucuresti s-a produs pentru prima data miceliul de ciuperci si mai târziu la Mangalia, Olt, Ploiesti.

În anul 1988 a intrat în functiune la Iernut- Tg. Mures prima din cele 9 ciupercarii intensiv industriale, cu capacitatea de 330tone/ an, celelalte urmând sa fie înfiintate la Popeni-Bcuresti, Târnaveni, Constanta, Ploiesti, etc.

În ultimii 10 ani cultura ciupercilor la noi în tara a cunoscut o dezvoltare semnificativa datorita faptului ca dupa 1989, deschizându-se frontierele, s-au putut lua informatii din tarile occidentale despre aceasta îndeletnicire.

Cei care si-au realizat aceasta afacere au facut-o dupa unele sfaturi si informatii culese din afara tarii si mai ales din Ungaria, Italia, Franta, Olanda.

Materia prima, compostul si stratul de acoperire se produc si în România,dar la un randament scazut si cu cicluri de cultura de peste 60de zile.

Pe piata interna, oferta se situeaza mult sub cererea reala. Acest lucru se întmpla cu toate ca tot mai multe persoane sunt vegetariene si în România si produsele fara carne, care sa ofere un aport proteic asemanator sunt insuficiente. În plus, ciupercile intra în componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, brânzeturi, produse de patiserie. Pe langa aceasta, posibilitatile de export sunt multiple, îndeosebi pentru produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci etc).

Productia pe plan mondial

Ciupercile Champignon au cunosut 5 perioade si anume:

Prima perioada – (1810-1880) În aceasta perioada au aparut primele culturi de ciuperci în Franta, în jurul Parisului cultivate în diferite cariere cu miceliu cules si selectat din flora spontana.

Perioada a II-a Se înfiinteaza pimele ciupercarii în beciuri si grote în Italia si Franta.

Perioada a III-a -( 1913- 1949) În Italia si Franta apare cultura organizata de ciuperci în diferite ladite.

În anii 1955- 1970 în Franta s-a început cultura mecanizata folosindu-se utilaje pentru umplut, însamântat si acoperit cu substrat nutritiv, împânzit, în saci în beciuri.

Dupa circa 75 de ani de la aparitia ciupercilor Champignon, apar spatii special amenajate (galerii, mine, pivnite, locuri speciale pentru productia de ciuperci).

Pe plan mondial, Franta si Olanda se afla pe locul I.

În anul 1989 s-a realizat o statistica a cultivatorilor de ciuperci pe plan mondial si s-a stabilit ca pâna în anul 1985, productia de ciuperci era urmatoarea:

- SUA - 270 mii tone;

- Franta - 175 mii tone;

- China - 140 mii tone;

- Olanda - 105 mii tone;

- Anglia - 70 mii tone.

Productia de ciuperci în Olanda, în ultimii 40 de ani a crescut de peste 320 de ori. În Olanda, la Horst, se afla una din cele mai mari statiuni de cultura si cercetare a ciupercilor, fabrici pentru producerea utilajelor de producere a compostului, instalatii de automatizare si mecanizare si controlul parametrilor de cultura.

În Germania, la Dieskan exista un mare centru de cultura a ciupercilor, unde se organizeaza cursuri pentru cultivatorii de ciuperci.

Perioada a IV-a. Din anul 1975 începe cultura în saci în subterane sau alte locuri care au posibilitatea de pasteurizare a compostului pe cale sintetica, pe pardoseala sau pe diferite rafturi.