Sucul de Sfecla Rosie

Cuprins referat Cum descarc?

Cap.1 Prezentare 3
1.1 Istoric 3
1.2 Descrierea speciei si compozitia chimica 4
1.3 Ecologie 4
1.4 Soiuri 5
Cap.2 Tehnologii 6
2.1 Tehnologia culturii sfeclei rosii 6
2.2 Tehnologia producerii semintelor 7
Cap.3 Utilizarea sfeclei rosii si a componentelor din aceasta 8
3.1 Utilizari terapeutice 8
3.1.1 Tratamente interne 9
3.1.2 Tratamente externe 13
3.2 Utilizari in zootehnie 14
3.3 Utilizari in apicultura 14
3.4 Utilizari in alimentatie 14
3.5 Utilizari in industrie 15
Concluzii 17
Bibliografie 18


Extras din referat Cum descarc?

Cap.1 PREZENTARE 
SFECLA ROSIE (Beta vulgaris L. var. canditiva Alef.), fam. Chenopodiaceae.
Planta erbacee, bisanuala, alogama, legumicola, cu valoare terapeutica, cultivata; se mai numeste napi de mancare, napi rosii, sfecla de bors, sfecla de masa, rape, tegle rosii, tuica; Engl.: Beetroots; Franc.: Betterave rouge; Germ.: Rote Rtibe; Magh.: Cekla, Veres repa, Vor os cekla; Rus.: Szolovoi sviokla. Genetic, 2n = 54. Raspandita in toate tarile cultivatoare de sfecla de pe toate continentele.
1.1 ISTORIC
Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.
Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
1.2 DESCRIEREA SPECIEI SI COMPOZITIA CHIMICA A ACESTEIA :
Sfecla rosie este o planta bienala. Partea comestibila provine din ingrosarea hipocotilului si a partii superioare a radacinii principale pivotante in care se acumuleaza cantitati mari de substante de rezerva. Radacina pivotanta, tuberizata, cu forma variata, in functie de soi; formata pe seama epicotilului si hipocotilului, are forma rotunda sau rotund-turtita; formata pe seama hipocoti!lului si radacinii, are forma conica alungita. Anatomic, contine cercuri concentrice rosii (tesut parenchimatic) si cercuri mari des!chise la culoare (tesut liberolemnos). Culoarea rosie este data de pigmentii antociani. Radacinile de calitate bune sunt cele cu cercuri liberolemnoase reduse. Frunzele din rozeta sunt mari, lungi-petiolate, cu lamina cordiforma, ondulata si varf rotun!jit. Cele de pe tulpina florifera, mici si alungite. Culoarea laminei verde sau rosie, cu nervuri rosii-violacee. Catre toamna, lamina frunzei devine rosie. Tulpina flori!fera inalta de 1--1,2 m, muchiata, cu striatii longitudinale, glabra, ramificata. Flori mici, albe-verzui, hermafrodite, actino- morfe, grupate in glomerule si reunite in spice. Polenizare entomofila. Fructe, achene concrescute, 2-6 in glomerul. Facultatea germinativa, 90-95%, se pastreaza 3-4 luni.
COMPOZITIE CHIMICA. Radacinile contin apa (85-89%), protide (1-1,8%), hidrati de carbon (6%), sodiu (cca 60 mg%), potasiu (260 mg%), calciu (25 mg%), fosfor (35 mg%), fier (0,7 mg%), micro- elemente (Rb, Cs, Cu, Mg, B, Zn), vitami!nele A (2 ng%), Bj, B2 (0,02-0,03 mg%), niacin (0,2%), C (10 mg%), asparagina, betaina, acid glutamic, leucina, alanina etc.
1.3 ECOLOGIE. 
Solicita temperaturi de 15-23?C. Germineaza la 5-6?C. Prefera solurile cu textura mijlocie, strat arabil adanc, fertile, slab acid-neutre ( pH-ul 6-7,2). In faza de crestere, are nevoie de azot si fosfor. in faza de acumulare a substantelor, are nevoie de potasiu. Inten!sitatea culorii rosii este conditionata de existenta in sol a unei cantitati suficiente de potasiu. Are pretentii mari fata de apa in faza de incoltire, acumularea substan!telor de rezerva in radacini, cresterea tulpinilor florifere si formarea fructelor. Planta de zi lunga.
1.4 SOIURI. 
Bordo, soi semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de 70-80 zile. Radacina rotunda-globuloasa, de culoare rosu-inchis spre bordo. In sectiune prezinta si cercuri concentrice mai deschise la culoare. Greutatea radacinilor este cuprinsa intre 250-300 g, uneori chiar 500-600 g. Indicat in toata tara pentru culturi care se recolteaza toamna. 
Lunga de Erfurt, soi tardiv, cu perioada de vegetatie de 130 zile. Radacina lunga de 35-40 cm, conic-ascutita, de culoare rosu-inchis, fara zone de culoare mai deschisa si cu o greutate
peste 500 g. Indicat in toata tara culturi care se recolteaza toamna.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sucul de Sfecla Rosie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!