Substanțe aditive cu caracter poluant în industria mezelurilor

1.Introducere

Aditivii alimentari sunt substanţe adăugate intenţionat alimentelor pentru a le oferi proprietăţi suplimentare faţă de cele de bază, de exemplu culoare, îndulcire sau pentru conservare.

Conform Manualului procedural al Comisiei Alimentarius FAO/OMS, aditivul alimentar semnifică orice substanţă , chiar şi de natură microbiologică, care nu este consumată în mod normal ca aliment, şi care nu este folosita în mod normal ca ingredient atipic, al alimentului, chiar dacă are sau nu valoare nutritivă, a cărui adăugare în produsul alimentar este legată de un scop tehnologic (şi sensorial) în fabricarea, ambalarea sau păstrarea alimentelor. Termenul de aditiv nu include contaminanţi sau substanţe adăugate în alimente pentru menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii nutritive.

Aditivii alimentari mai sunt cunoscuţi sub numele de “E-uri”. Legislaţia Uniunii Europene prevede ca pot fi folosiţi în cantităţi limitate în anumite produse alimentare.

Aditivii alimentari pot fi autorizaţi doar dacă :

- sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie

- nu reprezintă un risc pentru sănătatea consumatorului

- nu înşeală consumatorul

Înainte de a fi autorizat un aditiv alimentar este evaluat de către Comitetul Ştiinţific al Alimentelor, un grup de experţi care avizează Comisia Europeană despre date legate de siguranţa administrării.

Utilizarea aditivilor alimentari trebuie să fie întotdeauna precizate pe ambalajul produselor, pe categorii (antioxidanţi, conservanţi, coloranţi, etc)

Ce sunt de fapt aceşti aditivi alimentari- Cea mai mare parte a lor sunt substanţe chimice de sinteză care nu se găsesc în mod natural nici în regnul vegetal, nici in cel animal, deci nu ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră. Organismul uman, văzut prin prisma biochimică, nu deţine căi metabolice proprii acestor substanţe, iar pe de altă parte, aceste substanţe sunt obţinute în urma unor reacţii chimice “în eprubetă”, sunt lipsite de energii vitale pe care în mod natural substanţele produse de natură le conţin. Din acest punt de vedere, putem spune că aditivii alimentari sunt substanţe moarte, ba mai mult, ei sunt, prin împrumutarea de căi metabolice necesare biotransformării lor în vederea eliminării din organism, consumatori de energie vitală din rezerva proprie a organismului.

2. Aditivii alimentari din produsele de carne

2.1 Carminul de coşenilă (E120)

RĂSPÂNDIRE

Carminul de coşenilă se găseşte în corpul insectei (femelă) Dactylopius Coccus Costa, care trăieşte pe anumite specii de cactus. Acidul carminic reprezintă colorantul de bază, fiind în concentraţie de 10% raportat la corpul uscat al insectei.

OBŢINERE ŞI CARACTERIZARE

Face parte din clasa antrachinonelor. Este un colorant roşu, scump, neconvenabil pentru vegetarieni, fiind extras din pulberea obţinută prin corpul insectei Dactylopius Coccus Omorârea insectei se face prin imersarea sa în apă fierbinte şi uscarea la lumină solară, sau prin tratarea cu abur şi uscarea în cuptor. Din extractul apos sau alcoolic, este precipitat acidul carminic, care este legat de ionul de aluminiu, resultând un chelat hidratant al acestuia. Acest compus complex este insolubil şi se prezintă sub forma unui lac denumit carmin. Se folosesc aproximativ 70000 de insect pentru a obţine un “pound” (354,6 g) de colorant. Se prezintă sub formă de solid, friabil sau de pudră de culoare roşie spre roşu-închis.

NECESITATE

Colorantul este utilizat pentru restabilirea culorii iniţiale a produselor alimentare, degradată în urma prelucrărilor termice, depozitării şi transportului. Colorantul se caracterizează prin culoarea “roşu-stralucitor” , pe care o transmite şi produselor în care se încorporează. De asemenea aditivul este utilizat şi pentru colorarea produselor fără culoare, pentru o mai bună percepere a gustului acestor produse.

RISC

Aditivul E120 este considerat inofensiv la doze foarte mici. Totuşi, dintre coloranţii naturali, acesta este singurul recomandat a fi eliminate din dieta copiilor. De asemenea au fost semnalate, cazuri de alergii, astm, etc. Este considerat periculos deoarece poate distruge vitamina B12.