CAPITOLUL 1: DESCRIEREA SPECIEI DE ARDEI 1.1. Clasificarea stiintifica 1.2. Incadrarea speciei CAPITOLUL 2: COPOZITIA CHIMICA A SPECIEI DE ARDEI CAPITOLUL 3: CERINTE MINIME DE CALITATE SI CLASIFICAREA PE CATEGORII DE CALITATE PENTRU SPECIA DE ARDEI 3.1. Cerinte minime de calitate 3.2. Cerinte privind clasificarea 3.3. Dispozitii privind marimea 3.4. Dispozitii privin tolerantele CAPITOLUL 4: TEHNOLOGIA DE VALORIFICARE A SPECIEI DE ARDEI CAPITOLUL 5: BOLI SI DEREGLARI FIZIOLOGICE CAPITOLUL 6: DAUNATORI CONCLUZIE BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1: DESCRIEREA SPECIEI DE ARDEI (CAPSICUM ANNUUM L., FAMILIA SOLANACEAE) 1.1. Clasificare .tiin.ifica Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasa: Magnoliopsida Subclasa: Asteridae Ordin: Solanales Familie: Solanaceae Gen: Capsicum 1.2. Incadrarea speciei Ardeiul este originar din America Centrala si de Sud, cu locul de origine Mexic si Guatemala, fiind considerat una din cele mai vechi plante folosite in cultura. De aici a fost raspandit spre nord, in SUA si spre sud, in Columbia, Venezuela, Ecuator, Brazilia, Chile, Argentina si Uruguay. Mai apoi s-a ajuns ca ardeiul iute sa fie raspandit in lume de catre marinarii spanioli si portughezi. In Europa ardeiul a fost adus in 1493 si s-a raspandit in zonele sudice (Italia, Franta) in secolul al XVI-lea, iar in Peninsula Balcanica in secolul al XVII-lea. In Europa Centrala a patruns mai repede ardeiul iute, ca produs condimentar, concurand piperul, acesta fiind importat din India. In prezent se cultiva mult in zonele tropicale si sub tropicale, iar in climatul continental pana la latitudinea de 50o (BASU si DE, 2003; POPESCU si HORGOS, 2004; VAUGHAN si GEISSLER, 2009). In cadrul genului Capsicum sunt cultivate cinci specii, pe plan mondial, dintre acestea, C. annuum este cea mai cunoscuta, cultivata si consumata, in detrimentul celorlalte patru specii de Capsicum, acest fapt realizandu-se datorita adaptabilitatii mari fata de conditiile pedoclimatice a diferitelor cultivaruri, varietati s.a., permitand comercializarea pe tot parcursul anului. Ardeiul cultivat la noi in .ara este o planta anuala, de.i in locul de origine se comporta ca perena. Planta este erbacee, cu tendin.a de lemnificare in a doua parte a perioadei de vegeta.ie. Habitusul este mediu dezvoltat, sub forma de tufa globuloasa de pana la 40-50 cm diametru. In sera, tulpina poate ajunge la 1,5-2,2 m. Radacina este la inceput pivotanta, dar pe parcursul dezvoltarii plantei se ramifica puternic, mai ales in stratul superficial al solului(0-30 cm). Alaturi de radacinile ce provin din radacina principala, se dezvolta radacinile adventive, ce se formeaza din zona hipocotilului. Tulpina este erecta, cilindrica sau usor muchiata, glabra, puternic ramificata. Ramificarea este de tip simpodial. Frunzele sunt simple, lung petiolate, alterne. Florile sunt actinomorfe, hermafrodite, solitare sau cate doua (uneori mai multe), asezate in punctul de ramificare a tulpinilor. Fructul este o baca uniloculara putin suculenta, polisperma, de forma .i culori diferite in func.ie de varietatea botanica .i soi. Culoarea fructelor trebuie apreciata la maturitatea tehnologica(in verde). La maturitatea in verde culoarea poate fi: verde-inchis, verde-deschis, verde-galbuie, galben-aurie, galben-sulfurie, galben-ivorie sau uneori purpurie, violet-inchis sau neagra. Fructele la maturitatea fiziologica pot avea: ro.ie de diferite nuan.e, portocalie sau galben-aurie. La noi in .ara sunt preferate pentru ardeiul gras fructele de culoare galbena sau galben-verzuie. Marimea fructelor variaza de la ca.iva cm diametru sau cateva grame pana la 20- 25 lungime, respectiv 250-300g. Fructul prezinta un pedicel gros, iar caliciul este ingrosat si lipit de baza fructului. Pericarpul este subtire reprezentat de o pielita incolora. Mezocarpul sau pulpa fructului are o grosime care variaza de la circa 1 mm (la ardeiul iute) pana la 6-7 mm (la ardeiul gogosar). Culoarea pulpei este aceeasi pe toata grosimea sa. Samanta la ardei este de forma rotund-turtita, cu diametru de 3-5 mm, cu suprafata usor deformata, de culoare galben-aurie sau galben-cenusie. Un fruct formeaza 100-300 seminte. O cultura de ardei dureaza, incepand cu rasarirea, pana la 180-250 de zile.
,,- Tratat de legumicultur.-Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ciofu, Editura Ceres, Bucure.ti, 2004 ,,- https://www.unece.org/fileadmin/DAM/trade/agr/promotion/Brochures/SweetPeppers_LowResolution.pdf ,,- https://www.anfdf.ro/sanatate/ghid/ghid_tomate_2019.pdf ,,- https://www.cartiagricole.ro/bolile-daunatorii-legumelor/?v=f5b15f58caba ,,- https://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii-moderne-de-cultura-a-legumelor/tehnologie-de-cultura-pentru-ardei-gras/
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
