Spirtul

Alcoolul etilic sau etanolul este un lichid straveziu, incolor, cu miros caracteristic, are temperatura de fierbere de 78,350C, pH 7 si densitatea de 0,789. Este higroscopic, volatil, formind solutii cu apa de orice concentratii.

Etanolul se prepara dupa metoda microbiologica prin fermentarea zaharului cu levuri. Pe cale chimica se obtine din etilena, prin hidratare in prezenta acidului sulfuric.

Prin fermentare, etanolul alimentar se obtine din: cereale, cartofi, sfecla de zahar si melasa. Se mai obtine din deseurile de la vinificatie.

Alcoolul etilic se foloseste pe larg in industria fermentativa, la prepararea vinurilor alcoolizate, esentelor, infuziilor lichiorurilor si rachiurilor.

4.1. Clasificarea materiilor prime:

4.1.1. Materii prime amidonoase:

- cereale: porumb, secara, grau, orz, ovaz, orez, sorg;

- cartofi;

- radacini si tuberculi de plante tropicale.

4.1.2. Materii prime zaharoase:

- sfecla si trestia de zahar;

- melasa din sfecla si trestia de zahar;

- struguri, fructe, tescovine dulci.

4.1.3. Materii prime celulozice:

- deseuri din lemn de brad, molid, fag;

- lesii bisulfitice rezultate de la fabricarea celulozei.

4.1.4. Materii prime care contin insulina si lichenina:

- tuberculi de topinambur;

- radacini de cicoare;

- muschi de Islanda.

Cele mai utilizate materii prime sunt: cerealele, cartofii si melasa.

Compozitia chimica a cartofilor:

- umiditate 75 %;

- substante extractive neazotoase 20,85 %, din care amidon 18,0 %;

- proteine 2 %;

- lipide 0,15 %;

- celuloza 1 %;

- substante minerale 1 %.

4.1.5. Melasa reprezinta o solutie concentrata de zaharuri alaturi de care se mai afla diferite substante minerale si alti constituenti organici.

Compozitia chimica a melasei din sfecla de zahar:

- apa 20-25 %;

- substanta uscata 75-80 %;

- zahar total 44-52 %;

- zahar invertit 0,1-0,5 %;

- rafinoza 0,6-1,8 %;

- azot total 1,2-2,4 %;

- substante minerale 7,6-12,3;

- pH 6-8,6.

Materiile auxiliare folosite la fabricarea alcoolului sunt maltul verde, preparate enzimatice microbiene, saruri nutritive si factorii de crestere, acidul sulfuric, antispumanti, antiseptice si dezinfectanti.

Apa : Vezi Apa in industria fermentativa.

4.2. Depozitarea materiilor prime

Cartofii se depoziteaza in silozuri speciale, ferite de umiditate prin infiltrare si cu aerisire corespunzatoare.

In timpul depozitarii au loc unele pierderi atat ca greutate cat si la principalii constituenti. Odata cu cresterea temperaturii, cresc si pierderile in greutate.

Exemplu, pierderile de amidon:

- la 0o sunt de 1,59 %;

- la 50 sunt de 1,38 %;

- la 130 sunt de 5,90 %.

Cele mai bune temperaturi de depozitare pentru cartofi sunt cuprinse intre 2 si 50C.

Cerealele se depoziteaza si pastreaza in magazii uscate si dotate cu sisteme de aerisire, pentru evitarea instalarii mucegaiurilor. In acest caz are loc fenomenul de respiratie. Respiratia este accelerata de cresterea temperaturii si umiditatii.

In cazul unei umiditati sporite poate interveni autoincalzirea, urmata de instalarea microorganismelor. In aceste situatii consecintele sunt grave.

Melasa se depoziteaza in bazine de metal sau beton. La o depozitare de lunga durata, in compozitia melasei au loc unele modificari: Astfel, sporesc continuturile in aciditate si zahar invertit, scade continutul total de zaharuri.

4.3. Fabricarea spirtului din materii prime amidonoase

4.3.1. Fabricarea spirtului din orz

Aceasta tehnologie implica mai intii separarea sladului sau maltului. Se procedeaza ca si in cazul fabricarii berii.

Schema tehnologica de fabricare a alcoolului din cereale si cartofi implica urmatoarele secvente: receptia materiei prime, depozitarea, transportul, precuratirea, cintarirea, macinarea, fluidificarea, racirea la 550C, zaharificarea, racirea la 300C, insamintarea, racirea la 18-200C, fermentarea, distilarea alcoolului brut, rafinarea, depozitarea alcoolului rafinat.

4.3.2. Fabricarea spirtului din cartofi

Materia prima se transforma mai intii intr-un terci printr-o maruntire inaintata. La maruntirea cartofilor, marimea finala a particulelor trebuie sa fie de 50-100 um, iar procentul de particule cu marimea de peste 1 um trebuie sa fie de maxim 3 %.