Extras din referat
MORUNUL (HUSO HUSO)
Specie răspândită în bazinele din Marea Caspică, Marea Neagră, Marea de Azov şi Marea Adriatică.
În Marea Neagră adulţii trăiesc în zone mâloase, la adancimi de 50-100 metri.
Corpul este alungit, gros, aproape cilindric, este plat pe părţile laterale cu scuturi mici iar partea dorsală cu scuturi mari, parţial îngroşate în piele.
Exemplarele tinere au botul alungit, ascuţite spre vârf, dar odata cu
Înaintarea în vârstă acesta devine din ce în ce mai scurt, conic şi comprimat pe verticală.
Gura este mare, inferioară, buza inferioară continuă iar mustăţile sunt turtite lateral nefranjurate.
Partea dorsală şi lateralele au culoarea brun cenuşie, chiar negricioase, iar abdomenul alb-gălbui.
Coloritul morunilor din Dunăre este mai deschis decât cel al celor din Marea Neagră.
Se hrănesc mai ales cu peşti, crustacee, moluşte şi alge; iarna mănâncă foarte puţin.
Pentru reproducere migreză în Dunăre, primăvara la tempereturi ale apei de 4-5 grade şi toamna. Masculii ating maturitatea sexuală la 12-14 ani iar femelele la 16-18 ani când au circa 2 metri lungime şi 80 kg greutate; femelele depun 360 000-7700000 icre.
În Dunăre se reproduc numai primăvara la temperaturi de 15-17 grade, în gropi adânci (8-20 metri) cu fundul tare argilo-nisipos, în locuri ferite de împotmolire.
Ecloziunea larvelor are loc la 7-8 zile de la fecundare, la temperatura apei de 13,5-14 grade. La 8-10 zile după ecloziune larvele trec de la hrănirea vitelină la cea activă.
După reproducere, adulţii migrează, la suprafaţa apei; puietul se îndreaptă spre mare în perioada iulie-septembrie pe fundul apei şi se opreşte în anumite locuri, unde se adună şi puii altor specii de sturioni. În Dunăre puietul se hrăneşte cu crustacee şi larve de insecte, iar în apele salmastre în special cu nisidaceae şi paleominidae.
NISETRU (Acipenser gueldenstaedti)
Specie care trăieşte în Marea Caspică, Marea de Azov şi Marea Neagră, de unde, pentru reproducere urcă în râul Dunăre.
Corpul este gros în apropierea capului şi îngust spre coadă, este acoperit cu plăci (10-20 pe partea dorsală, 30-50 pe părţile laterale şi 10-15 pe abdomen)
Botul este scurt, rotunjit, lat şi obtuz, cu menţiunea că la mascul este ceva mai lung. Profilul dorsal al capului este uşor concav. Scuturile dorsale mezocentre ( vârful lor nu depăşeşte margine scutului) şi distanţată între ele. Atât scuturile cefalice cât şi cele dorsale sunt puternic granulate radiar. Scuturile laterale sunt de formă rombică distanţate între ele. Întree scuturile dorsale şi cele laterale există numeroase scuturi mărunte sau plăcuţe osificate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Specii de Pesti.doc