Situația industriei alimentare și căi de redresare a acesteia în România

Extras din referat Cum descarc?

Ponderea industriei de procesare alimentara s-a diminuat in totalul industriei nationale de la 18,2% in 1998 la 13% in 2003. 
Industria alimentara asigura ocuparea a 10% din forta de munca din industria prelucratoare si 4% din forta de munca ocupata la nivel national. In ambele cazuri, ponderile industriei alimentare in forta de munca sunt cu mult mai scazute decat ponderea acesteia in totalul productiei industriale. Acest lucru indica o productivitate a muncii mai mare in industria alimentara decat media pe ansamblul activitatii industriale.
Pentru toate ramurile industriei alimentare, capacitatile de productie sunt localizate cu preponderenta in mediul urban, in special ca rezultat al politicilor economice promovate in perioada socialista, cand industriile, indiferent de profilul lor, erau concentrate in orase. Numarul agentilor economici a fost in anul 1998 de 10.237, iar in 2003 de 10.688. Datele statistice releva oscilatii semnificative de la un an la altul, dar cu tendinte de crestere catre sfarsitul perioadei analizate (1998-2003), ceea ce lasa de inteles ca reformele din anii anteriori dau semnale de consolidare in plan structural.
Pe ramuri si subramuri, numarul cel mai mare de unitati se regaseste in domeniul panificatiei, moraritului si producerii, prelucrarii si conservarii carnii si al produselor din carne. Pentru activitatile de morarit si panificatie, situatia este diferita, aproape 50% din capacitatile de productie fiind localizate in mediul rural. 
Ponderea diferitelor subramuri in totalul industriei alimentare s-a modificat de-a lungul anilor, unele inregistrand o diminuare a importantei (morarit si panificatie de la 37% in 1998 la 22% in 2002 si 31% in 2003 si industria vinurilor de la 10% in 1998 la 7% in 2003). 
Totusi, industria de morarit si panificatie continua sa ramana cea mai importanta subramura, acest aspect reflectand importanta produselor pe baza de cereale in alimentatia romanilor.
Sursa: MAPDR 
Celelalte subramuri au cunoscut o crestere a ponderilor in cadrul ramurii, dintre care cea mai remarcabila este cea a industriei de fabricare a uleiurilor si a margarinei, care a crescut cu 7%. Aceasta crestere trebuie corelata cu cresterea productiei agricole a semintelor oleaginoase, datorita potentialului de competitivitate ale acestor culturi si oportunitatilor de export, inclusiv pe piata UE.
In perioada 1998-2003, productia alimentara exprimata in unitati fizice, a inregistrat in Romania evolutii diferite in functie de grupele de produse. Astfel, se remarca regresul puternic in 2003 fata de 1998 (cu 40% la productia de carne, cu 33% pentru productia de conserve de peste, cu 40% pentru laptele de consum, cu 30% la branzeturi, cu 17% la faina de grau si secara si cu 27% pentru margarina).
In schimb, exista produse care au inregistrat cresteri semnificative in perioada 1998-2003: produsele lactate proaspete (80%), produsele zaharoase (16%), alcoolul etilic de fermentatie (21%), vinul pentru consum (26%), berea (25%), produsele de tutun (10%).
In domeniul industriei de prelucrare a carnii, la data incheierii negocierilor agricole cu UE, existau 27 de unitati care indeplineau cerintele europene (indiferent de capacitatea de prelucrare), 73 de unitati vor indeplinii cerintele UE in 2007 si 39 cu planuri de restructurare pentru perioada de tranzitie 2007-2009. 
In ceea ce priveste industria laptelui si a produselor lactate, trebuie precizat ca laptele procesat reprezinta numai o parte din totalul laptelui produs. Aproximativ 80% din cantitatea totala de lapte este fie consumata in gospodarii, fie vanduta pe pietele taranesti sub forma de lapte lichid, branzeturi sau smantana. Doar circa 20% din laptele crud este livrat intreprinderilor de procesare. In perioada 1998 -  2003, productia de produse lactate a inregistrat cresteri la toate sortimentele - cu exceptia productiei de unt, cea mai importanta crestere semnalandu-se in cazul branzeturilor (36%) si al produselor proaspete (33%).
In domeniul industriei de prelucrare a laptelui, la data incheierii negocierilor cu UE (Capitolul 7 ,,Agricultura"), existau 18 unitati care corespundeau normelor UE, un numar de 35 de unitati care vor corespunde normelor europene la data aderarii (2007), si 28 de unitati cu planuri de restructurare pentru perioada 2007-2009.
In ceea ce priveste industria zaharului, in conditiile economico-sociale ale acestei perioade, suprafata ocupata cu sfecla de zahar a suferit o scadere considerabila. Aceasta s-a redus, ajungand la 46,2 mii ha in anul 2003, respectiv 16,9% din suprafata necesara asigurarii consumului de zahar. Reducerea suprafetelor cultivate a antrenat in mod direct si scaderea productiei nationale de zahar. Noii proprietari nu si-au orientat activitatea spre a produce zahar din sfecla, ci spre conservarea fabricilor prin rafinarea zaharului brut. In aceste conditii, suprafata cultivata, ca si productia de zahar, au scazut, realizandu-se doar 8-10% din productia obtinuta in Romania inainte de anul 1989. In aceste conditii, necesarul de zahar pentru consum este asigurat in proportie de 10 % din productia interna si de 90 % din import.

Fisiere in arhiva (1):

 Situatia industriei alimentare si cai de redresare a acesteia in Romania.docx