1. Compozitia chimica.pag.4 2. Structura morfologica.pag.9 3. Influenta factorilor climatici si tehnologici asupra calitatii produsului.pag.7 4. Utilizari si importanta in industria alimentara.pag.13 5. Bibliografie.pag.15
Porumbul este o planta cerealiera de mare productivitate, ocupa locul al doilea in ierarhia mondiala, dupa grau si inaintea orezului. Porumbul este o planta cerealiera raspandita din cele mai vechi timpuri, incepand din sudul Argentinei si pana in Canada. In Europa, porumbul a fost adus pentru prima data de catre Cristofor Columb in anul 1492. Desi se cultiva din cele mai vechi timpuri, in tara noastra porumbul a fost introdus pentru prima oara in Muntenia in 1678 si an Moldova in 1693. Pana in trecutul apropiat valorificarea alimentara a porumbului se rezuma la procesare de malai in conditii rudimentare in peste 5000 de mori, alaturi de utilizarea unor cantitati mici pentru fabricarea de amidon si de spirt.In ultimii ani, atat pe plan national, cat si mondial, se inregistreaza o diversificare si prelucrare multilaterala in conditii industriale a porumbului, introducandu-se tehnologii noi. Industrializarea porumbului in scopuri alimentare se efectueaza pentru obtinerea de produse expandate, de amidon si determinanti ai acestuia, produse de hidroloza si spirt. 1. Compozitia chimica a bobului de porumb Compozitia chimica a boabelor de porumb este extrem de variata fiind influentata de: conditiile pedoclimatice, varietate,soi, agrotehnica folosita. Componentele chimice ale bobului de porumb au o distributie neuniforma in masa bobului, ele avand proportii extrem de diferite in cele trei parti principale ( invelis endosperm si germen ). Astfel, endospermul este foarte bogat in substante extractive neazotoase, dar sarac in grasimi si foarte sarac in substante minerale. In schimb gemenul este foarte bogat in proteina bruta, grasimi si substante minerale, iar invelisul in celuloza bruta si substante neazotoase. Tabelul 1. Compozitia chimica a bobului de porumb Componentele chimice( %) Apa Proteina bruta Grasime bruta Zaharuri Dextrine Pentozani Amidon Celuloza bruta Substante minerale 13,32 10,05 4,76 2,23 2,47 4,38 50,09 2,25 1,70 Tabelul 2. Repartitia componentelor chimice in cele trei parti anatomice ale bobului de porumb Substanta uscata (%) Partile bobului Proportia partii in bob (%) Proteina bruta Grasime bruta Substante extractive neazotate Celuloza bruta Substante minerale (cenusa) Invelis 6 6,6 1,6 74,1 16,4 1,3 Endosperm 84 12,2 1,5 85,0 0,6 0,7 Germen 10 21,7 29,6 34,7 2,9 11.1 Bobul intreg 100 12,6 4,3 79,4 2,0 1,7 Umiditatea boabelor de porumb variza in cursul maturarii pana la coacerea deplina. La coacere umiditatea boabelorpoate fi diferita in functie de soi si de conditiile atmosferice din preajma recoltarii. Glucidele din porumb reprezinta cam 80% din bob, din care amidonul are ponderea cea mai mare. Alaturi de amidon se mai gasesc zaharuri simple si dextrine ( in general cca. 3% din total ), pentozani ( cca. 6% ) si celuloza ( cca. 3% ). Incalzit treptat in apa, amidonul de porumb se gelatinizeaza la o temperatura de 55-62,5 grd.C. Granulele de amidon din porumb se compun din 28% amiloza si 72% amilopectina, aceste proportii putand varia in functie de soi si de conditiile naturale. In bobul de porumb zaharat ( Zea- Mays- Saccharta ) amidonul constituie numai 25-37% si este format din 60-98% amoloza si 2-40% amilopectina. Alaturi de amidon, in acest bob se mai gasesc 19-31% glucide solubile in apa. In ceea ce priveste ceilalti hidrati de carbon, acestia se gasesc distribuiti oarecum diferit fata de amidon. Cea mai mare parte din zaharoza ( cca. 70% ) se gaseste in embrion, iar cea mai mare parte din celuloza (cca. 55% ) in invelis. Substantele proteice sunt distribuite neuniform in masa bobului de porumb. Proteinele prezente in bobul de porumb sunt:
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).