Poluarea apei cu detergenți

Multa vreme am crezut ca apa, prin imensitatea volumului ei, “digera” tot ce putem sa arucam in ea.Cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare.

Poluarea apelor este fenomenul prin care se produc modificari calitative negative ale proprietatilor naturale ale apelor,ce au ca urmare scoaterea lor partiala sau totala din folosinta.

Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate(solide, lichide, gazoase, radioactive) apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.

Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.

Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse.

Surse de poluare

Din agricultura provine apa cu numeroase substante chimice: pesticide, fertilizanti, detergenti etc.

Transporturile raspândesc în mediu înconjurator produse petroliere, detergenti etc.Activitatile menajere genereaza dejectii, detergenti, alte substante.

Sursele de poluare ale apei se clasifica dupa urmatoarele criterii:

a) provenienta: activitatile menajere, industrie, agricultura si transporturi

b) aria de raspândire a poluantilor:

- surse locale (conducte de canalizare, rampe de descarcare);

- difuze - poluantii se raspândesc pe o arie mare. Uneori este dificil de localizat sursa.

c) pozitie:

- surse fixe: activitati industriale, zootehnice etc.

- surse mobile: autovehicule, locuinte si instalatii care se deplaseaza etc.

Industria deverseaza în apele de suprafata substante chimice, resturi vegetale si animale, solventi, hidrocarburi, apa calda etc.[2]

Chimia elementului

Sapunul, primul detergent, se fabrica in Orientul Mijlociu de peste 5000 de ani. La inceput a fost folosit in principal pentru spalarea rufelor si pentru curatarea inflamatiilor si a ranilor. Abia dupa 100 e.n. oamenii au inceput sa foloseasca sapunul pentru baie.

Detergentii sunt agenti de curatare, in special sapunurile si detergentul fara sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala. Detergentii fara sapun sunt uneori numiti detergenti sintetici sau pur si simplu detergenti. Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o substanta alcalina. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamlator, cand se frigea carne deasupra unui foc de lemne si a picurat grasime pe cenusa alcalina.[2]

Detergentii sintetici pentru menaj, destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1950.Din 1965 s-a stability prin legi international ca cel putin 80 % din cantitatea de de detergent sa fie biodegradabila in 3 saptamani.Actualmente cei mai utilizati detergent sunt cei anionici care sunt cel mai putin toxici.Prin descompunerea detergentilor rezulta cantitati mari de fosfati care duc la entrofizarea ecosistemelor acvatice,in special a celor stagnante. Intr-un lichid, cum ar fi apa, moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior, ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata. Acest efect, numit tensiune superficiala, se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet.[1]

Agentii tensioactivi:sapunurile si detergentii sintetici contin substante care fac apa moale, prin reducerea tensiunii superficiale.

Acesti agenti de inmuiere se numesc agenti activi de suprafata sau tensioactivi, deoarece ei actioneaza asupra suprafetei unui lichid. Ne putem inchipui moleculele agentilor tensioactivi ca avand forma unor mormoloci. Capetele se ataseaza usor de apa, iar cozile se ataseaza usor de grasime. Cand un agent tensioactiv este amestecat cu apa, moleculele sale de la suprafata apei sunt orientate spre interior, avand capetele atasate de molecule de apa. Cozile moleculelor de agent tensioactiv strapung suprafata apei. Daca un material care se spala este grasime, combinatia actiunii agentului tensioactiv cu agitarea mecanica data de procesul de spalare va inlatura grasimea. Sapunurile se obtin prin reactii ale grasimilor, precum seul, uleiul de cocos si uleiul de palmier, cu o substanta alcalina, precum soda caustica ( hidroxidul de sodiu ) sau potasa caustica ( hidroxidul de potasiu ). Procesul chimic care are loc se numeste saponificare.

Intr-o instalatie moderna de fabricatie a sapunului, materialele sunt amestecate si apoi incalzite sub presiune la aproximativ 1300C. Reactia produce sapun si glicerina.

Detergenti sintetici lichizi se obtin prin adaugarea la celelalte ingrediente a unei substante, numite hidrotrop.[3]