Piureuri și Creme de Fructe

)MARUL

Plasat sub protectia Pomonei, zeita abundentei, marul era des cultivat in livezile din antichitate. Marul a avut de-a lungul istoriei mai multe sensuri, fiind considerat un mijloc al cunoasterii, Arbore al vietii sau al Stiintei binelui sau raului: marul Discordiei, atribuit lui Paris, merele de aur din Gradina Hesperidelor, marul mancat de Adam si Eva etc. In afara de aceasta, marul ca fruct a fost considerat un aliment-medicament, devenind un punct de referinta in alimentatia dietetica. Este tonic, racoritor, antiseptic intestinal, depurativ sanguin si este indicat in astenii, surmenaj, reumatism, artritism, stari febrile, insomnii, nervozitate, cefalee.

100 de grame de mere contin:

Calorii: 51;

Glucide: 12 g;

Indice glicemic: 38;

Fibre: 2 g;

Vitamina C: 5 mg;

Magneziu: 12 mg.

2)Proprietatile binefacatoare ale merelor

Previn bolile cardiovasculare prin scãderea colesterolului din sânge, deoarece prin aceasta previn ateroscleroza cu toate consecintele ei neplãcute, în special infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale. Acest efect se datoreazã fibrelor alimentare ce scad colesterolul sanguin. Fibrele insolubile leagã LDL-colesterolul eliberat de ficat în tubul digestiv si se poate spune cã îl „mãturã” afarã din corp, fãrã a mai permite reabsorbtia lui atât de nocivã, în timp ce pectina, principala fibrã solubilã, reduce producerea de LDL-colesterol la nivelul ficatului. Consumul unui singur mãr mare pe zi este astfel în mãsurã sã scadã nivelul colesterolului din sânge cu 8-12%.

Previn atât constipatia cât si diareea: ele contin fibre alimentare atât solubile utile în caz de diaree cât si insolubile, necesare în caz de constipatie.

Previn cancerul de colon: datoritã fibrelor alimentare insolubile ce previn constipatia si protejeazã mucoasa sensibilã a colonului de diversi cancerigeni chimici, merele previn cancerul de colon.

Au actiune antioxidantã puternicã deoarece contin multi flavonoizi si prin aceasta preîntâmpinã un mare numãr de afectiuni cronice si degenerative: merele, alãturi de ceapã si ceai verde, sunt cele mai importante surse de flavonoizi. În cojile de mãr existã cantitãti mari de cvercitinã, o flavonoidã cu actiune antioxidantã puternicã, care amplificã actiunea vitaminei C si astfel protejeazã de cancer în general. În ceea ce priveste intensitatea actiunii antioxidante, dintre fructe se aflã pe locul doi, dupã merisor, datoritã cantitãtilor mari de cvercitinã, catechinã, floridzin si acid clorogenic. Actiunea antioxidantã a 100 g coajã de mãr echivaleazã actiunea antioxidantã a 1500 mg de vitamina C. Un studiu interesant realizat pe animale de laborator a arãtat cã cvercitina administratã singurã nu are efect antioxidant, însã administrarea de fructe întregi are un afect antioxidant intens. Consumarea doar a pulpei sau a sucului de mãr are un efect antioxidant de 10 ori mai redus decât mãrul integral, deoarece compusii responsabili de acest efect sunt concentrati în coajã. Un alt aspect remarcabil este acela cã aceste substante active cu rol antioxidant si antitumoral din mãr sunt foarte stabile în timp, compozitia merelor dupã 200 de zile de la cules fiind aproape aceeasi cu acea din ziua culegerii. Însã procesarea lor, de exemplu în vederea obtinerii sucului de mere, scade activitatea antioxidantã a fructelor cu aproape 90%, iar enzimele cu aproximativ 97%. Asadar consumul de mere întregi este în acest caz preferabil sucului.

Consumul regulat de mere este asociat cu cel mai scãzut risc de cancer, boli cardio-vasculare, astm bronsic si diabet zaharat, comparativ cu alte fructe si legume (Nutrion Journal, mai 2004). Unele studii au arãtat de asemenea cã merele inhibã semnificativ, cu 39-43%, cresterea celulelor de cancer hepatic si de colon, în special soiul rosu delicios si merele Golden. Consumul a 3-6 mere pe zi poate preveni cancerul de sân, conform unui alt studiu. Merele îmbunãtãtesc functiile pulmonare si normalizeazã greutatea. Practic protectia este cu atât mai bunã cu cât se consumã mai multe mere, zilnic.

Mentin normal nivelul glicemiei: desi merele sunt fructe dulci, ele contin zaharuri foarte simple, în majoritatea fructozã, care este eliberatã lent în sânge dupã absorbtia intstinalã, fãrã a creste glicemia.

Scad riscul formãrii de calculi urinari din oxalati (British Journal of Nutrition): consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grepfruit sau portocale modificã pH-ul urinar si nu mai permite formarea cristalelor de oxalati în urinã.