1.ISTORIE Cristofor Columb a fost cel care a adus planta din Caraibe, crezand ca este piper; de fapt pastaile de ienibahar seamana foarte mult cu niste pastai mari de piper. Inaintea Primului Razboi Mondial, ienibaharul era foarte utilizat, dar in timpul razboiului au fost taiati foarte multi arbori, iar productia nu a mai fost niciodata reluata. Datorita denumirii de ,,piper cu aroma de cuisoare", cu care este cunoscut mai ales in Europa, ienibaharul poate fi asemuit cuisoarelor, chiar confundat cu acestea. Pimentul isi are originea in America Centrala si Indiile de Vest. Se apreciaza ca cel mai bun piment este cel de Jamaica, tara care produce peste 60% din productia mondiala. Complexitatea lui a determinat circulatia, in paralel, a mai multor denumiri atribuite aceleiasi mirodenii. Portughezii, cei care l-au adus in Europa, i-au spus, datorita formei, originii si gustului sau, piperjamaican. Aroma sa unica, misterioasa, care aduna laolalta aromele mai multor mirodenii, i-a determinat pe englezi sa-l numeasca all spice (toate condimentele). Chinezii ii spun "bi wei hu jiao", adica piperul cu o suta de arome. Intrarea pimentului in Romania, pe ruta Imperiului Otoman, i-a stabilit numele sub care il cunoastem in prezent: Enibahar sau Ienibahar (yeni-bahar, mirodenie noua, in limba turca). 2.PREZENTARE Arborele de piment este inalt de 6-12 metri, cu o durata de viata aproximativa de 100 de ani. Fructele apar in al saptelea an de viata si se dezvolta din florile albe ale copacului, sub forma unor boabe care se culeg inainte de a se coace pentru a se pune la fermentat. Despre plantatiile de ienibahar, botanistul Patrick Browne scria, in 1755: "Nimic nu e mai delicios decat parfumul acestor alei, (echivalent cu livezi) atunci cand copacii sunt in floare; ramurile si frunzele care se ating unele de altele, in bataia usoara a vantului, imprastie cea mai minunata aroma". Fructele de ienibahar seamana foarte bine cu piperul mare si cafeniu. Se culeg necoapte si se pun la uscat pana cand li se increteste coaja si se aude sunetul semintei din interior cand boabele sunt zguduite. 3.AROMA Diversitatea aromelor sale, cea care a determinat dificultatea adoptarii unei definitii sau nume unic, se compune din arome de cuisoare, nucsoara si scortisoara. Pentru ca totul sa fie si mai complicat, gustul pimentului este iute-piperat. Aroma fructelor este puternica precum o combinatie intre nucsoara, cuisoare, ghimbir si scortisoara. Gustul este intens si dulceag, asemanator cu combinatia descrisa mai sus, cu accente piperate.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).