Fasolea - importanța economică - răspândire - compoziție chimică a boabelor

Importanţa economică

Boabele de fasole sunt folosite în alimentaţia umană, ca unul dintre

alimentele de bază; după unele statistici FAO, peste 500 milioane de oameni consumă curent preparate din boabe de fasole.

Timp îndelungat, fasolea a fost denumită „carnea oamenilor săraci”, datorită conţinutului ridicat al boabelor în proteine de foarte bună calitate, bogate în aminoacizi esenţiali (lizină, arginină, triptofan) şi mai accesibile ca preţ, prin comparaţie cu proteinele de origine animală. Valoarea energetică a boabelor de fasole este, de asemenea, considerabilă, apreciată la circa 335 calorii furnizate de 100 g boabe uscate.

În alimentaţie sunt folosite fasolea uscată şi fasolea verde (pastăi) bogată în proteine, zaharuri şi vitamine.

Preparatele culinare din fasole uscată au calităţi gustative foarte apreciate; nu sunt de neglijat nici proprietăţile lor dietetice, fapt pentru care sunt indicate în dieta care însoţeşte tratarea anumitor boli, printre care afecţiunile ficatului.

Făina de fasole poate fi folosită în proporţie de 5 - 10% în amestec cu faina de grâu, pentru obţinerea unei pâini gustoase şi hrănitoare. Păstăile verzi reprezintă o legumă foarte apreciată, iar în bucătăriile chinezească sau japoneză lăstarii tineri de fasole sunt preparaţi sub formă de salată.

Fasolea posedă si însuşiri medicinale, ceaiurile de păstăi de fasole şi diferite preparate din fasolea uscată sau verde sunt folosite în scopuri farmaceutice pentru tratarea unor maladii.

Vrejii (substanţe proteice - 8,1% din s.u.; glucide - 31% din s.u.; celuloză – 36% din s.u.) şi tecile reprezintă un furaj valoros, îndeosebi pentru ovine şi caprine. Tecile au şi utilizare medicinală, fiind folosite sub formă de ceai în tratarea diabetului.

Frunzele de fasole constituie şi materie primă valoroasa pentru onţinerea acidului citric.

Fasolea se recoltează vara, destul de devreme (lunile iulie-august), lăsând terenul îmbogăţit în azot, curat de buruieni, fără resturi vegetale, lucrările solului se fac în condiţii bune, astfel că este o premergătoare bună pentru alte culturi agricole şi îndeosebi pentru grâul de toamnă.

Compoziţie chimică

Boabele de fasole conţin: apă 10,0%, proteină brută 24,3%, grăsimi 1,8%, cenuşă 4,9%, amidon 47,3%, celuloză 3,8%.

Prezenţa unor aminoacizi esenţiali în proporţie mai ridicată: lizină (4, 32%), arginina (8,54%), triptofan (1,39%), tirozină (3,32%), histidina (3%), cistina (1,23%), metionina (1,80%) şi a acidului ascorbic (vitamina C) conferă o valoare nutritivă excepţională boabelor de fasole. Dintre glucide, zaharoza reprezintă 3 - 4%, iar glucoza 4 - 5%.

Conţinutul de substanţe proteice al boabelor de fasole variază în funcţie de: factorii ereditari, condiţiile de nutriţie şi condiţiile climatice.

Cenuşa conţine cantităţi mari de: potasiu (1,2-1,9%), fosfor (0,4-0,5%), calciu (0,1-0,2%).

Durata de fierbere este un indice important de apreciere a soiurilor de fasole şi care este influenţat, printre altele, de grosimea învelişului şi de vechimea boabelor.